ARCHIV - 14.01.2020, Baden-Württemberg, Karlsruhe: Stephan Harbarth, Vorsitzender des Senats beim Bundesverfassungsgericht, eröffnet eine mündliche Verhandlung. Rechts neben ihm sitzt Richter Andreas L. Paulus. (zu dpa "Bundesrat will neuen Präsidenten des Bundesverfassungsgerichts wählen") Foto: Uli Deck/dpa +++ dpa-Bildfunk +++
Fostul deputat conservator şi avocat Stephan Harbarth a fost ales vineri preşedinte al puternicei Curţi Constituţionale germane (BVG, Bundesverfassungsgericht), la scurt timp după o decizie controversată a acestei instanţe care a cenzurat parţial programele de asistenţă ale Băncii Centrale Europene (BCE), provocând o criză instituţională în Europa, relatează AFP, potrivit agerpres.
Harbarth (48 de ani), vicepreşedinte din 2018 al instanţei supreme germane cu sediul în Karlsruhe, a fost confirmat în noul post de camera superioară a parlamentului german, Bundesrat.
Citește și: Vaticanul decide: Toată lumea care intră în Bazilica Sfântul Petru va fi controlată!
Predecesorul său, Andreas Vosskuhle, şi-a încheiat mandatul de 12 ani la 6 mai, la o zi după decizia BVG de a cere BCE să justifice, în decurs de trei luni, dacă achiziţiile sale de obligaţiuni sunt în conformitate cu mandatul.
Dacă Vosskuhle fusese propus la preşedinţia BVG de Partidul Social Democrat, Harbarth a fost susţinut de partidul conservator CDU (Uniunea Creştin-Democrată) al cancelarului Angela Merkel şi aliatul său bavarez CSU (Uniunea Creştin-Socială).
Numirea lui Harbarth ca judecător constituţional federal a făcut obiectul unor critici, în special din cauza trecutului său de avocat prosper specializat în dreptul afacerilor şi în contextul scandalului Dieselgate care a afectat gigantul automobilelor Volkswagen, evocându-se riscul apariţiei de conflicte de interese.
La curtea din Karlsruhe au fost înregistrate mai multe solicitări de a împiedica numirea sa, dar fără succes.
Citește și : 39 de ‘dezertori’ ARESTAȚI după ‘invazia’ ratată a Venezuelei
Şi alţi magistraţi de la BVG urmează să fie înlocuiţi în următorii patru ani. Aceştia ar urma să fie aleşi cu o majoritate de două treimi în cele două camere ale parlamentului, ceea ce în principiu limitează riscul unor numiri pur politice, notează AFP.
Noul preşedinte al Curţii Constituţionale, extrem de respectată în Germania pe considerentul că apără statul de drept şi democraţia, urmează să-şi preia funcţia în săptămânile care vin.