Odată ce pactul ONU privind migraţia a fost adoptat, apărătorii drepturilor omului şi ONG-uri au cerut celor 164 de state care au aderat la acest document să-şi pună în practică cu adevărat angajamentele pe care astfel şi le-au asumat, dincolo de simplele discursuri oficiale, pledând pentru un tratament mai uman faţă de migranţi, transmite AFP, scrie Agerpres.
”Migraţia nu este o crimă, salvarea de vieţi nu este o crimă, în calitate de reprezentanţi guvernamentali puteţi şi trebuie să acţionaţi (…) Vă rog, fiţi hotărâţi, cei care aţi venit să adoptaţi pactul”, a declarat marţi preşedinta ONG-ului Medici fără Frontiere (MSF), Joanne Liu, în timpul unei dezbateri desfăşurate la conferinţa de la Marrakesh.
Citește și : Premierul Italiei: Marea Britanie trebuie să iasă din Uniunea Europeană într-o manieră ordonată
”Societatea civilă va monitoriza ceea ce se întâmplă şi va cere explicaţii”, a atenţionat la rândul său ONG-ul Oxfam, calificând drept un ”moment istoric” adoptarea acestui pact, care mai are de trecut o ultimă etapă în Adunarea Generală a ONU, unde pe 19 decembrie va fi votul de ratificare.
”Este important să sesizăm această şansă şi să facem ca acest lucru să avanseze, fără a fi naivi că guvernele îşi vor respecta obligaţiile”, a spus Sarnata Reynolds, responsabilă a ONG-ului Oxfam.
În aceeaşi notă s-au exprimat şi reprezentanţii ONU. De pildă, înaltul comisar al ONU pentru drepturile omului, Michelle Bachelet, a afirmat la o ceremonie dedicată aniversării a 70 de ani de la adoptarea Declaraţiei Universale a Drepturilor Omului că ”statele încă nu-şi respectă angajamentele pe care şi le-au asumat cu 70 de ani în urmă”, ea admiţând totuşi progresele făcute la acest capitol.
”Compactul Global pentru o migraţie sigură, ordonată şi reglementată”, aprobat luni în cadrul conferinţei de la Marrakesh de către 164 din cele 193 de state membre ale ONU, enunţă o serie de principii – apărarea drepturilor omului, a copiilor, recunoaşterea suveranităţii naţionale – şi 23 de acţiuni pentru o mai bună gestionare a migraţiei, precum schimbul de expertiză şi informaţii şi integrarea migranţilor. Documentul interzice ”arestările arbitrare”, autorizând arestările doar ca ultimă soluţie.
Ţările care nu susţin acest pact acuză în principal faptul că documentul nu stabileşte o delimitare clară între migraţia legală şi cea ilegală, consolidează drepturile migranţilor şi include migraţia printre drepturile omului, fapt ce ar încuraja acest fenomen.
Citește și : Rusia: Un fost poliţist şi un fost militar, condamnaţi la muncă silnică pentru ‘trădare’
Susţinătorii pactului insistă că acesta nu este constrângător din punct de vedere legal şi că statele vor fi în continuare suverane în ceea ce priveşte politicile lor de azil. În schimb, adversarii lui afirmă că respectivul document va deveni unul de referinţă în faţa instanţelor.
Astfel, Statele Unite (prima ţară care a respins pactul) se tem că susţinătorii acestui document caută de fapt să impună ”un drept cutumiar internaţional” în domeniul migraţiei. Termenul de ”pact” în sine induce ”obligaţii legale”, a avertizat diplomaţia americană într-un comunicat, opunând acest argument celor care afirmă că respectivul document nu ar avea caracter constrângător.