
TV8.md
La 26 iunie 1945, la sfârşitul celui de-al doilea război mondial, când ţările erau în ruină şi omenirea năzuia la pace, reprezentanţi din 51 de state s-au reunit la San Francisco pentru a semna un document, Carta Organizaţiei Naţiunilor Unite, cuprinzând principiile fundamentale pe care urmau să se bazeze relaţiile internaţionale din acel punct înainte, de la egalitatea suverană a statelor la interzicerea folosirii forţei în aceste relaţii, potrivit agerpres.
Astăzi, după 75 de ani şi o lungă serie de alte conflicte – deşi de mai mică anvergură decât al doilea război mondial – şi calamităţi de altă natură care au afectat evoluţia umanităţii, Organizaţia Naţiunilor Unite (ONU) urmăreşte în continuare construirea “lumii mai bune” la care aspirau fondatorii săi, prin implicarea sa în operaţiuni de menţinere a păcii şi securităţii pe plan internaţional, promovarea dezvoltării şi furnizarea de asistenţă umanitară, garantarea dreptului internaţional, protejarea drepturilor omului şi promovarea democraţiei şi susţinerea eforturilor de combatere a schimbărilor climatice.
Citește și : China anunţă opt noi cazuri de coronavirus depistate în ultimele 24 de ore
În acest demers, Organizaţia şi-a propus un set de 17 obiective, aşa-zisele Obiective de Dezvoltare Durabilă (SDG), aflate în centrul Agendei 2030 pentru dezvoltare durabilă, o agendă de acţiune ambiţioasă în vederea eradicării sărăciei extreme, combaterii inegalităţilor şi a injustiţiei şi protejării planetei până în 2030.
Aceste obiective sunt prezentate de ONU drept o chemare la acţiune a tuturor statelor – sărace, bogate şi cu venituri medii – pentru promovarea prosperităţii în paralel cu protejarea planetei şi cu recunoaşterea faptului că strategiile de eradicare a sărăciei trebuie însoţite de strategii de creştere economică şi de reglementarea unei vaste game de nevoi sociale ca educaţia, sănătatea, protecţia socială, oportunităţile de muncă, precum şi de măsuri de combatere a schimbărilor climatice şi de protecţie a mediului. În paralel, sunt evidenţiate şi unele din principalele provocări care rămân în calea acestor obiective.
Obiectivul nr. 11: Oraşe sigure, durabile şi sustenabile pentru toţi
Lumea devine din ce în ce mai urbanizată: din 2007, peste jumătate din populaţia lumii trăieşte în oraşe, procent în continuă creştere. În 2030, este de aşteptat ca numărul locuitorilor din oraşe să ajungă la 5 miliarde. Dar, în timp ce oraşele şi zonele metropolitane reprezintă centre ale creşterii economice, contribuind cu circa 60% la PIB-ul global, ele sunt responsabile şi de 70% din emisiile globale de CO2 şi utilizează peste 60% din resursele omenirii. În 2016, 90% din locuitorii oraşelor respirau un aer nesigur, consecinţa fiind 4,2 milioane de decese din cauza poluării aerului. În acelaşi timp, urbanizarea rapidă este asociată cu o extindere a cartierelor sărăcăcioase, lipsite de o infrastructură şi de servicii adecvate, precum cu creşterea poluării. Mai mult de jumătate din populaţia urbană a lumii este expusă la un nivel de poluare de cel puţin 2,5 ori mai ridicat decât ar permite standardele de siguranţă.
În plus, impactul pandemiei de COVID-19 este susceptibil să fie mai devastator în zonele urbane sărace şi dens populate, mai ales pentru miliardul de oameni din întreaga lume care locuiesc în mahalale sau aşezări temporare, unde sunt şi mai greu de respectat recomandări ca distanţarea socială şi autoizolarea.
Citește și : Yuriko Koike, realeasă guvernator la Tokyo
ONU propune în acest sens ca, la orizontul anului 2030, să fie asigurat accesul tuturor la locuinţe şi servicii de bază adecvate, sigure şi la preţuri accesibile, la sisteme de transport sigure, durabile şi la preţuri echitabile, să se asigure modernizarea cartierelor sărace, îmbunătăţirea siguranţei rutiere, în special prin extinderea reţelelor de transport public – cu o atenţie deosebită nevoilor celor aflaţi în situaţii vulnerabile, femei, copii, persoane cu dizabilităţi şi în etate -, precum şi întărirea eforturilor de protecţie şi salvgardare a patrimoniului cultural şi natural mondial.
Îndeplinirea acestui obiectiv ar presupune, de asemenea, până în 2030 reducerea semnificativă a numărului de decese şi a numărului de persoane afectate şi scăderea substanţială a pierderilor economice directe în raport cu PIB la nivel global, cauzate de dezastre, inclusiv dezastrele legate de apă – din nou cu accent pe protecţia celor săraci şi a persoanelor aflate în situaţii vulnerabile -, reducerea pe cap de locuitor a impactului negativ asupra mediului în oraşe, inclusiv prin acordarea unei atenţii deosebite calităţii aerului şi gestionării deşeurilor municipale şi de alt tip şi asigurarea accesului universal la spaţii verzi şi publice sigure, incluzive şi accesibile, în special pentru femei şi copii, persoane în etate şi cele cu dizabilităţi.
This post was last modified on 06/07/2020 08:58 08:58