Organizaţia Naţiunilor Unite (ONU) a denunţat vineri într-un raport “multiplele încălcări ale drepturilor omului” comise de poliţie în timpul manifestaţiilor din Chile, abuzuri despre care guvernul chilian spune că le “regretă”, subliniind în acelaşi timp “contextul” de violenţă în care au fost comise, relatează AFP, potrivit agerpres.
Raportul a fost elaborat de experţi ai Înaltului Comisariat al ONU pentru Drepturile Omului, care s-au aflat în Chile între 30 octombrie şi 22 noiembrie.
Citește și : Trump vede în victoria lui Johnson un semn bun pentru realegerea sa în 2020
“Majoritatea” protestatarilor au manifestat “paşnic”, însă “modul în care poliţiştii au gestionat manifestaţiile a fost fundamental represiv”, a declarat şefa misiunii, Imma Guerras-Delgado, în timpul prezentării raportului la Geneva.
Raportul evidenţiază “numărul ridicat de încălcări grave ale drepturilor omului” şi conţine exemple concrete de tortură, rele tratament şi violuri comise de poliţişti asupra deţinuţilor, dintre care mulţi ar fi fost reţinuţi arbitrar.
În timpul misiunii sale, echipa Înaltului Comisariat a putut documenta 113 cazuri de tortură şi de rele tratamente şi 24 de cazuri de violenţe sexuale asupra unor femei, fete şi bărbaţi, comise de poliţişti şi militari.
Experţii ONU denunţă de asemenea “numărul alarmant de persoane”, aproximativ 350, care au suferit răni la ochi sau la faţă, majoritatea fiind cauzate de gloanţe de plumb.
Raportul mai indică faptul că, pe baza unor informaţii primite de la o mare varietate de surse, “în mai multe cazuri, poliţiştii nu au făcut nicio distincţie între manifestanţii paşnici şi manifestanţii violenţi”.
“Armele cu muniţie neletală au fost folosite în mod nediscriminatoriu şi necorespunzător, şi de aceea există atât de mulţi răniţi”, a explicat Imma Guerras-Delgado, subliniind că poliţiştii au tras de la o distanţă prea mică de manifestanţi.
“Poliţia are o responsabilitate în comiterea de încălcări ale drepturilor omului. În privinţa responsabilităţilor individuale din cadrul poliţiei, nu putem trage o concluzie. Ele vor trebui stabilite la nivel naţional”, a mai spus ea.
Conform informaţiilor oficiale citate în raport, peste 28.000 de persoane au fost reţinute între 18 octombrie şi 6 decembrie, iar cele mai multe dintre ele au fost eliberate. La prezentarea raportului, Imma Guerras-Delgado a spus că circa 1.600 sunt încă la închisoare, conform autorităţilor.
“Regretăm profund plângerile primite de echipa Înaltului Comisariat (…) Fiecare dintre ele va face obiectul unei anchete şi, acolo unde va fi necesar, va exista o sancţiune”, a reacţionat subsecretarul de stat chilian pentru drepturile omului, Lorena Recabarren.
“Începând cu 18 octombrie, Chile s-a confruntat cu o situaţie neprevăzută şi inedită de violenţă (…) Această situaţie de violenţă, şi nu manifestaţiile paşnice, ne-a făcut să decretăm starea de urgenţă. Această decizie nu a fost luată uşor şi s-a ţinut cont de context”, a adăugat ea, vorbind în numele guvernului chilian.
Citește și : Corbyn va demisiona din funcţia de lider al Partidului Laburist la începutul anului viitor
Mişcarea de contestare socială care a zguduit Chile de la 18 octombrie este cea mai gravă de la revenirea la democraţie în 1990. Înaltul Comisariat a putut verifica informaţii în legătură cu 11 din cele 26 de decese pe care autorităţile le anchetează.
Patru dintre aceste cazuri constituie un omor arbitrar şi decese cauzate de fapte ilegale în care au fost implicaţi agenţi ai statului.
Raportul semnalează că autorităţile au avut cunoştinţă de gravitatea rănilor de la 22 octombrie, dar nu au luat măsuri eficiente pentru a opri folosirea de arme cu muniţie neletală.
Într-un comunicat, Înaltul Comisar al ONU pentru Drepturile Omului, Michelle Bachelet, a făcut apel “să se privească la viitor în mod constructiv” şi a cerut crearea unui “mecanism de urmărire”, în cooperare cu biroul său pentru America de Sud, însărcinat cu evaluarea situaţiei în trei luni.
Scânteia care a aprins această mişcare de contestare fără precedent a fost scumpirea preţului biletului la metrou în capitala Santiago de Chile. În ciuda suspendării măsurii, mişcarea s-a amplificat, alimentată de resentimentul faţă de inegalităţile sociale.
