La un an de la discursul vicepreședintelui american J.D. Vance, în care a criticat Europa pentru politicile sale privind migrația și libertatea de exprimare, Conferința de Securitate de la München se anunță din nou a fi cu scântei.
În februarie anul trecut, J.D. Vance i-a uimit pe participanți și pe europeni cu un discurs plin de critici la adresa Uniunii Europene, susținând că cea mai mare amenințare cu care se confruntă continentul vine din interior, notează BBC, potrivit stiripesurse.
Citește și: FMI: Accelerarea reformelor structurale va stimula creșterea economică și nivelul de trai în Moldova
De atunci, Casa Albă a dat peste cap ordinea mondială.
Aliații și dușmanii deopotrivă au fost loviți cu tarife punitive, a avut loc operațiunea împotriva Venezuelei, condiții umilitoare impuse Ucrainei de către Washington și condiții favorabile Moscovei și o cerere bizară ca Canada să devină „al 51-lea stat” al SUA. Plus, pretenția de a anexa Groenlanda.
Anul acesta, conferința – care începe la sfârșitul acestei săptămâni – pare să fie din nou cu scântei. Secretarul de stat și consilier pentru securitate națională, Marco Rubio, conduce delegația americană. Peste 50 de alți lideri mondiali au fost invitați în capitala bavareză, în contextul în care securitatea Europei pare din ce în ce mai precară.
Cea mai recentă Strategie de Securitate Națională (NSS) a SUA, publicată la sfârșitul anului trecut, a îndemnat Europa să „se așeze pe propriile picioare” și să își asume „responsabilitatea principală pentru propria apărare”, amplificând temerile că SUA sunt din ce în ce mai reticente să susțină apărarea Europei.
Însă criza din jurul Groenlandei a afectat cu adevărat structura întregii alianțe transatlantice dintre SUA și Europa. Donald Trump a declarat în numeroase ocazii că „trebuie să dețină” Groenlanda de dragul securității SUA și globale și, pentru o vreme, nu a exclus utilizarea forței.
Criza din Groenlanda a fost evitată deocamdată – Casa Albă a fost distrasă de alte priorități – dar lasă o întrebare incomodă planând asupra Conferinței de Securitate de la München: Sunt legăturile de securitate Europa-SUA deteriorate iremediabil?
S-au schimbat, nu există nicio îndoială în privința asta, dar nu s-au dezintegrat.
Sir Alex Younger, care a fost șeful Serviciului Secret de Informații al Regatului Unit, MI6, între 2014 și 2020, a explicat pentru BBC că, deși alianța transatlantică nu va reveni la ce a fost, nu este distrusă.
„Încă beneficiem enorm de relația noastră de securitate, militară și de informații cu America”, a spus el. De asemenea, el crede, la fel ca mulți alții, că Trump a avut dreptate să pună Europa să suporte o mai mare parte a poverii propriei apărări.
„Aveți un continent de 500 de milioane [Europa] care cere unui continent de 300 de milioane [SUA] să se ocupe de un continent de 140 de milioane [Rusia]. Este o situație greșită. Așadar, cred că Europa ar trebui să își asume mai multă responsabilitate pentru propria apărare”, a declarat Sir Alex.
Acest dezechilibru, prin care contribuabilul american a subvenționat efectiv nevoile de apărare ale Europei timp de decenii, a stat la baza unei mari părți a resentimentelor lui Trump față de Europa.
Însă diviziunile din cadrul alianței transatlantice depășesc cu mult numărul de trupe și iritarea față de acele țări NATO, cum ar fi Spania, care nu au reușit să atingă nici măcar minimul de 2% din PIB pentru apărare (Rusia cheltuiește în prezent peste 7% pentru apărare, în timp ce Marea Britanie cheltuiește puțin sub 2,5%).
În ceea ce privește comerțul, migrația și libertatea de exprimare, echipa Trump are divergențe puternice cu Europa. Între timp, guvernele europene alese democratic au fost alarmate de relația lui Trump cu Vladimir Putin și de tendința sa de a da vina pe Ucraina pentru invadarea de către Rusia.
Un raport publicat de organizatorii Conferinței de Securitate de la München arată că există o ruptură fundamentală de strategia SUA de după al Doilea Război Mondial.
Această strategie, susține Tobias Bunde, directorul de cercetare și politici, se baza în general pe trei piloni: credința în beneficiul instituțiilor multilaterale, integrarea economică și convingerea că democrația și drepturile omului nu sunt doar valori, ci active strategice.
„Sub administrația Trump”, spune Bunde, „toți acești trei piloni au fost slăbiți sau pusi la îndoială în mod deschis”.
Semnal de alarmă pentru Europa
Centrul pentru Studii Strategice și Internaționale (CSIS), cu sediul la Washington, descrie Strategia de Securitate Națională a SUA drept „un semnal de alarmă real, dureros și șocant pentru Europa” și „un moment de divergență” între viziunea Europei despre sine și viziunea lui Trump pentru Europa.
Strategia prezintă ca prioritate o nouă politică de susținere a grupurilor ostile chiar acelor guverne europene care ar trebui să fie aliații Washingtonului. Aceasta promovează „cultivarea rezistenței față de traiectoria actuală a Europei în cadrul națiunilor europene” și afirmă că politicile migraționale ale Europei riscă „ștergerea civilizației”.
Cu toate acestea, documentul susține că „Europa rămâne vitală din punct de vedere strategic și cultural pentru Statele Unite”.
Reacția majorității europenilor la această strategie, spune CSIS, „va fi probabil același șoc teribil ca și discursul vicepreședintelui JD Vance de la München” din februarie 2025.
„În prezent, asistăm la ascensiunea unor actori politici care nu promit reforme”, spune Sophie Eisentraut de la Conferința de Securitate de la München, „dar care sunt foarte expliciți în ceea ce privește dorința de a dărâma instituțiile existente”.
Mai funcționează Articolul 5?
Citește și: Moldova obține dreptul de proprietate asupra Sanatoriului „Moldova” din Odesa
Deși oficialii NATO au insistat că Articolul 5 este funcțional, imprevizibilitatea lui Trump, împreună cu disprețul pe care administrația sa îl are față de Europa, îl pune inevitabil sub semnul întrebării, se arată în analiza BBC.
Având în vedere recentele ambiții teritoriale ale președintelui Trump de a prelua Groenlanda de la Danemarca, membră a NATO, nimeni nu poate prezice cu siguranță cum ar reacționa președintele Trump. Iar acest lucru, într-un moment în care Rusia poartă un război la scară largă împotriva unei țări europene din Ucraina, poate duce la erori de calcul periculoase.
Conferința de Securitate de la München din această săptămână ar trebui să ofere câteva răspunsuri cu privire la direcția în care se îndreaptă alianța transatlantică. S-ar putea să nu fie neapărat ceea ce Europa vrea să audă.
