Sonda americană OSIRIS-REx a părăsit luni definitiv orbita asteroidului Bennu, de pe care a colectat probe de materiale anul trecut, şi şi-a început călătoria înapoi spre Pământ, relatează AFP marţi, potrivit agerpres.
Drumul de întoarcere va fi lung, sonda urmând să aterizeze în deşertul Utah din Statele Unite abia la data de 24 septembrie 2023.
Citește și: Adolescenţii americani vor fi vaccinaţi cu Pfizer/BioNTech
Sonda ”se deplasează în prezent cu peste 950 km/h dinspre Bennu, în drum spre casă”, a declarat Dante Lauretta, conducătorul echipei care coordonează misiunea OSIRIS-REx, în timpul transmisiei video a evenimentului de către NASA.
Propulsoarele sondei au fost cuplate fără incidente timp de şapte minute pentru a oferi avântul necesar plasării sondei pe traiectoria corespunzătoare. Aceasta din urmă o va traversa pe cea a Pământului după un periplu final de 2,3 miliarde de kilometri.
OSIRIS-REx – nume care reprezintă acronimul de la “Origins, Spectral Interpretation, Resource Identification, Security, Regolith Explorer” – aduce la bord ”mai mult de 60 de grame” de praf şi fragmente de pe asteroid, cea mai mare cantitate de eşantioane colectate de NASA după rocile selenare aduse pe Pământ de misiunile Apollo.
Pentru a ajunge la acest rezultat, agenţia spaţială americană a efectuat o operaţiune foarte riscantă în octombrie 2020 – sonda a intrat în contact pentru câteva secunde cu suprafaţa asteroidului, iar fragmentele colectate ulterior au fost ridicate deasupra scoarţei asteroidului de către un jet de azot comprimat.
În mod surprinzător, braţul robotizat al sondei s-a scufundat câţiva centimetri în scoarţa asteroidului, despre care oamenii de ştiinţă au aflat că are ”o constituţie foarte puţin densă”, a spus Dante Lauretta.
Misiunea s-a aflat apoi la un pas de eşec, după ce NASA a realizat, câteva zile mai târziu, că supapa compartimentului de colectare nu reuşea să se închidă, lăsând fragmente să scape în spaţiu. Însă încărcătura a fost în cele din urmă securizată, fiind transferată din braţul sondei în capsulă şi securizată în centrul acesteia.
Peste doi ani şi jumătate, această capsulă va fi detaşată cu câteva ore înainte de a pătrunde în atmosfera terestră şi va fi încetinită de un sistem de paraşutare în vederea aterizării.
Probele vor fi apoi transportate la Centrul Spaţial Johnson al NASA din Houston, însă 75% vor fi păstrate intacte ”pentru a fi studiate de generaţiile viitoare cu tehnologii ce nu au fost deocamdată create”, a precizat agenţia spaţială americană. Potrivit NASA, probele prelevate vor fi distribuite mai multor laboratoare de cercetare din lume.
Analiza lor ar trebui să îi ajute pe oamenii de ştiinţă să înţeleagă mai bine formarea sistemului solar şi modul în care Pământul s-a dezvoltat, devenind o planetă locuibilă.
Bennu, de dimensiunea unui zgârie-nori – denumit după un zeu din mitologia egipteană de un elev de clasa a treia desemnat câştigătorul unui concurs – este unul dintre cei mai periculoşi asteroizi cunoscuţi de NASA din cauza mărimii şi a orbitei sale.
Nu se cunoaşte cu siguranţă din ce este compusă suprafaţa asteroidului care este foarte întunecată.
Vezi și: Israelul a bombardat violent Gaza – VIDEO
Sonda a descoperit pe Bennu urme de molecule de hidrogen şi oxigen – ingrediente ale apei şi, deci, potenţial ale vieţii, a spus Dante Lauretta în 2018.
Sonda misiunii de aproximativ 800 de milioane de dolari, de dimensiunile unei furgonete, construită de Lockheed Martin, a fost lansată în 2016 cu obiectivul principal de a colecta şi de a aduce pe Pământ primele eşantioane ale Statelor Unite de materiale prelevate de pe un asteroid. Japonia este singura ţară care a realizat anterior o astfel de reuşită.
Asteroizii s-au format, cred oamenii de ştiinţă, în zorii sistemului solar, iar experţii spun că este posibil ca eşantioanele să conţină materie organică care ar fi putut contribui la apariţia vieţii pe Terra.