Papa Francisc va efectua începând de duminică vizite în Bulgaria şi Macedonia de Nord, ţări mici şi sărace din fostul bloc comunist din Europa de Est, suveranul pontif continuând astfel explorarea ”periferiilor” şi ”dialogul” dificil cu creştinii ortodocşi, relatează vineri AFP, potrivit agerpres.
Papa intenţionează, desigur, să îi încurajeze pe cei 44.000 de catolici bulgari – 0,6% dintre cei 7 milioane de locuitori – şi pe cei 20.000 de catolici din Macedonia – 0,4% din 2,1 milioane de locuitori – însă întâlnirea cu bisericile ortodoxe din aceste ţări rămâne esenţială.
Citește și: FANI lovește cu putere India (VIDEO): Peste un milion de oameni au fost evacuați!
Şi aceasta, chiar dacă bunele sale intenţii de a clădi punţi cu alţi creştini au fost oarecum afectate cu o lună înainte de sosirea sa, când ”sinodul” care conduce Biserica Ortodoxă Bulgară a condamnat participarea unor preoţi ortodocşi la ”o rugăciune pentru pace” prevăzută luni într-o piaţă publică din Sofia.
Acest gen de adunare interconfesională preferată de Francisc a fost recalificată de Vatican drept o simplă “întâlnire”.
Ortodocşii bulgari au respins, de asemenea, organizarea oricărui serviciu religios, duminică, în catedrala ortodoxă din Sofia unde Papa se va afla în vizită.
În Bulgaria, Papa Francisc şi-a asumat riscul de a saluta singura Biserică Ortodoxă care nu participă la o comisie de dialog teologic oficial cu romano-catolicii.
”Sinodul îl va primi pe Papă în calitatea sa de şef de stat deoarece nu acceptă utilizarea termenului ‘biserică’ pentru alţi creştini în afara ortodocşilor”, a explicat Tony Nikolov, specialist al revistei ”Christianity and Culture”.
Marcată de 45 de ani de ateism oficial sub comunism, Biserica Ortodoxă Bulgară s-a întărit după o sciziune depăşită în 2001. În opinia unora, catolicii sunt încă prozeliţii periculoşi din secolele trecute.
Citește și: Rezultatul alegerilor locale din UK penalizează atât partidul lui May, cât și opoziția
În februarie 2016, Papa Francisc şi patriarhul ortodox Kirill au făcut un pas istoric în Cuba, prima întâlnire din ultimii o mie de ani între liderii celor două mari confesiuni creştine. Acest pas către unitate creştină a fost intens criticat în Rusia de un curent religios naţionalist şi conservator. Este aceeaşi mişcare ce îi îndeamnă pe ortodocşii bulgari să decidă să frâneze o atitudine mai deschisă din partea Patriarhului Neofit.
Apropierea dintre creştini se află în atenţia Bisericii Catolice doar de aproximativ 60 de ani, fiind înscrisă în Conciliul Vatican II (1962-1965), care făcut apel la respect reciproc între religii şi a renunţat la proclamarea Bisericii Catolice drept singura deţinătoare a căii juste de a trăi într-o manieră creştină. Acea declaraţie a fost însă doar o picătură de apă într-o istorie bimilenară, marcată de schisme, războaie religioase sângeroase în Europa şi o ură tenace.
Bulgarii şi macedonenii aşteaptă curioşi, şi cu o anumită neîncredere, sosirea suveranului pontif în ţările lor marginal catolice.
Înainte chiar de a fi ales Papă, Jorge Bergoglio a sfătuit biserica să se descentralizeze pentru a ajunge la ”periferiile” geografice pentru a vedea mai bine lumea, cu privirea aparte a celor mai modeşti.
Fidel motto-ului său, liderul celor 1,3 miliarde de catolici de pe planetă a consacrat primele sale două călătorii europene Albaniei (2014) şi Bosniei şi Herţegovinei (2015), două ţări predominant musulmane, cu riscul de a irita mari state catolice europene precum Franţa sau Spania.
Vizitele în Bulgaria şi Macedonia de Nord vin ca răspuns la invitaţii transmise de şefii celor două state.
Pentru premierul bulgar Boiko Borisov, vizita Papei Francisc ”ilustrează interesul său pentru dezvoltarea economică paşnică din Balcani”.
Citește și: Laburiștii trag primele concluzii după alegerile din UK: ‘Rezolvați Brexitul!’
Premierul macedonean Zoran Zaev a subliniat că această primă vizită a unui Papă în ţara sa este aşteptată cu “recunoştinţă”. Acest stat mic speră să înceapă negocierile de aderare la Uniunea Europeană după ce a pus capăt unui conflict diplomatic cu Grecia, cu privire la numele său, ce a durat 27 de ani.
În ceea ce priveşte Biserica Ortodoxă Macedoneană, autoproclamată independentă de fosta Biserică-mamă sârbă în 1967, ea nu este recunoscută în sânul ortodoxiei. În acest context geopolitic spinos, nicio întâlnire privată nu va avea loc între Papă şi primatul ortodocşilor.
Călătoria de trei zile va include două evenimente importante: o slujbă în Skopje în faţa unui monument al celui mai celebru locuitor al capitalei Macedoniei, Maica Tereza, şi o vizită într-o tabără de refugiaţi din apropiere de Sofia. Cel din urmă gest riscă să creeze nemulţumiri în rândul opiniei publice, destul de ostilă faţă de primirea migranţilor, predicată neobosit de Papă. În prezent, centrele de primire din Bulgaria sunt ocupate doar în proporţie de 10%, graniţa bulgaro-turcă de 274 km fiind complet protejată cu sârmă ghimpată, notează AFP.
