Papa Francisc a îndemnat marţi, în Myanmar, la ”respectare oricărui grup etnic”, însă a evitat să pronunţe cuvântul tabu “rohingya” şi nu a făcut nicio referire directă la exodul acestei minorităţi musulmane apatride, victimă a persecuţiilor, relatează news.ro .
Contrar obieceiului său, Suveranul Pontif, ale cărui declaraţii erau foarte aşteptate pe acest subiect, a evitat să vorbească în mod direct despre vioenţele din vestul Myanmarului.
De la sfârşitul lui august, peste 620.000 de musulmani rohingya s-au refugiat în Bangladesh, fugind de violuri, asasinate şi torturii comise de militari birmani şi miliţii budiste, acuză ei.
ONU estimează că este vorba despre un ”caz clasic de epurare etnică”.
Într-un discurs susţinut în faţa autorităţilor civile din ţară, în capitală, la Naypyidaw, în a doua zi a primei vizite a unui papă în Myanmar, el a îndemnat la un ”angajament pentru dreptate” şi la o ”respectare a drepturilor omului”.
Citește și : Catalonia : Separatistul Oriol Junqueras a cerut marţi Curţii Supreme să îl pună în libertate
El a susţinut acest discurs după ce s-a reîntâlnit cu conducătoarea Aung San Suu Kyi, un moment puternic al acestei vizite într-o ţară supusă unor presiuni internaţionale.
”Guvernul nostru are ca obiectiv să facă să iasă frumuseţea diversităţii noastre şi să o consolideze, protejând drepturile, încurajând toleranţa şi garantând securitatea tuturor”, a declarat Aung San Suu Kyi.
Biserica Catolică birmană o apără pe laureata Nobelului pentru Pace în faţa multiplelor critici cu privire la lipsa ei de empatie afişată faţă de această minoritate care trăieşte în principal în vestul ţării.
Invers, luni, oraşul englez Oxford, unde Aung San Suu Kyi a locuit, i-a retras premiul libertăţii pe care i l-a decernat, din cauza ”inacţiunii” sale în acest dosar.
Discursul Papei era foarte aşteptat, în contextul în care el şi-a exprimat în mai multe rânduri îngrijorarea faţă de soarta rezervată rohingya, ”torturaţi şi ucişi din cauza tradiţiilor şi credinţei lor”.
Însă Biserica Catolică locală l-a îndemnat să nu contrarieze populaţia majoritar budistă prin folosirea cuvântului “rohingya”, aşa cum o poate face de la Roma, într-o ţară care se ridică împotriva criticilor comunităţilor internaţionale.
DISCURS ”MINUŢIOS CÂNTĂRIT”
Temându-se de o reacţie a budiştilor extremişti, arhiepiscopul din Yangon Charles Bo, primul cardinal din ţară, i-a recomandat Papei să evite cuvântul şi să vorbească mai degrabă despre ”musulmani din statul Rakhine”.
Această terminologie oficială, neutră, este cea pe care ar vrea să o impună Aung San Suu Kyi, cu scopul de a evita războiul semantic între denumirea ”bangladez” (utilizată de majoritatea budistă în Myanmar) şi “rohingya” (folosit de aceşti musulmani pentru a se desemna).
Discursul său a fost ”foarte atent cântărit”, a declarat pentru AFP analistul independent Richard Horsey din Myanmar, ”însă este probabil ca el să fi fost mai direct în întrevederile sale private”.
Pentru refugiaţii rohingya din taberele insalubre din Bangladesh este însă o dezamăgire.
”Noi credeam cu adevărat că el va evoca criza în vizita sa în Myamnar. Suntem foarte dezamăgiţi”, povesteşte Mohammad Zubair, instalat în tabăra de la Kutupalong, care a fost emoţionat să vadă că Papa a organizat ”rugăciuni pentru rohingya”.
”Chiar dacă nu poate să spună cuvântul, noi ştim cu toţii că el este acolo pentru rohingya… Trebuie să-i susţinem pe săraci, pe cei care suferă”, a declarat pentru AFP sora Siriporn, o călugăriţă catolică din Thailanda care a venit la Yangon, la marea mesă pe care o va oficia Papa miercuri.
În baza unei legi din 1982, rohingya sunt privaţi de naţionalitatea birmană şi constituie cea mai mare populaţie apatridă din lume.
Ei sunt victime a numeroase discriminări – muncă forţată, extorcare, restricţii impuse liberăţii de mişcare, reguli de căsătorie nedrepte şi confiscarea pământurilor.
Acest lucru nu l-a împiedicat pe puternicul şef al armatei Min Aung Hlaing să-i dea asigurări Papei, într-o ”întâlnire de curtoazie”, luni, că ţara sa nu exercită ”vreo discriminare religioasă” şi că armata acţionează ”pentru pacea şi stabilitatea ţării”.
Papa, un susţinător neobosit al dialogului interetnic, şi-a început ziua de marţi cu o întâlnire ”privată”, la Yangon, cu lideri religioşi, budişti, hunduşi, creştini, musulmani şi evrei.
După cele patru zile ale vizitei sale în Myanmar, Suveranul Pontif se duce joi în Bangladesh, ţara care găzduieşte în taberele sale improvizate peste 900.000 de refugiaţi rohingya.
