Papa Francisc reflectă asupra vieţii şi mortalităţii sale într-o nouă carte de memorii

Papa Francisc reflectă asupra vieţii şi mortalităţii sale într-o nouă carte de memorii

Papa Francisc, care la 87 de ani este din ce în ce mai slăbit şi fragil, deapănă amintiri şi vorbeşte despre speranţele referitoare la viitorul Bisericii Romano-Catolice într-un nou volum de memorii, în care reflectă asupra propriei vieţi, marcată de intersecţia cu evenimente globale majore, informează Reuters.

”Life – My Story Through History”, un volum de memorii scris împreună cu jurnalistul italian Fabio Marchese Ragona şi publicat de HarperCollins, va ajunge în librăriile din Italia pe 19 martie, zi care marchează cea de-a 11-a aniversare a începutului pontificatului primului papă din America Latină, potrivit stiripesurse.ro.

Citește și: Noua bombă teleghidată a Rusiei provoacă distrugeri şi victime grele pe frontul ucrainean (CNN)

Deşi oferă puţine noutăţi, cartea de 230 de pagini este o lectură relaxată, într-un stil conversaţional, de la copilăria papei în Buenos Aires până în ziua de azi.

Este punctată de evenimente precum al Doilea Război Mondial, Holocaustul, Războiul Rece, aselenizarea din 1969, Căderea Zidului Berlinului în 1989, atacurile de la 11 septembrie 2001, demisia papei Benedict al XVI-lea în 2013.

Papa Francisc, a cărui sănătate a dat recent semne de oboseală după mai multe episoade succesive de bronşită, o serie de spitalizări şi dificultăţi la mers, a subliniat că nu are intenţia de a demisiona ca predecesorul său decât în cazul unui ”impediment fizic grav”.

Suveranul pontif spune, în glumă, că deşi criticii săi conservatori ”ar fi sperat” ca el să-şi fi anunţat demisia după una dintre spitalizări, acest risc este foarte mic, aproape inexistent, întrucât ”sunt multe proiecte de realizat, cu voia Domnului”.

Suveranul pontif apără recenta decizie de a autoriza binecuvântările în cazul relaţiilor între persoane de acelaşi sex, reiterând că nu este vorba de binecuvântări acordate acestui tip de uniuni, ci indivizilor ”care îl caută pe Dumnezeu, dar sunt respinşi sau persecutaţi”.

Biserica, spune el, ”nu are puterea de a schimba sacramentele create de Dumnezeu” şi că ”aceasta (binecuvântarea) nu înseamnă că Biserica este în favoarea căsătoriilor între persoane de acelaşi sex”.

Răspunzând controverselor legate de recenta decizie, el a spus: ”Îmi imaginez o Biserică-Mamă care acceptă şi primeşte pe toată lumea, chiar şi pe cei care cred că au greşit şi au fost judecaţi de noi în trecut”.

Francisc a mai scris că chiar dacă unii episcopi refuză să ofere binecuvântări pentru cei care sunt în relaţii cu persoane de acelaşi sex, cum a fost cazul în Africa, ”nu înseamnă că e anticamera către schismă, întrucât doctrina bisericii nu e pusă sub semnul întrebării”.

Pe parcursul cărţii, face apel la evenimente istorice ca fundal pentru referiri la situaţii curente, câteodată similare.

Vorbind despre cel de-al Doilea Război Mondial, suveranul pontif a scris că până în ziua de azi ”evreii continuă să fie clişeizaţi şi persecutaţi. Nu e creştinesc; nu e nici măcar omenesc. Când vom înţelege că e vorba despre fraţii şi surorile noastre?”

Amintind de momentul când a auzit prima dată despre bombele atomice de la Hiroshima şi Nagasaki în Japonia la finalul războiului, papa scrie: ”Utilizarea energiei atomice în scopuri de război este o crimă împotriva umanităţii, împotriva demnităţii umane, împotriva oricărei posibilităţi a unui viitor sau cămin comun”.

Reflectând la atacurile de la 11 septembrie din Statele Unite săvârşite de isalmişti, Francisc a spus: ”Este o blasfemie să foloseşti numele lui Dumnezeu pentru a justifica măcel, crime, atac terorist şi persecutarea unor indivizi sau unor populaţii întregi – aşa cum unii încă mai fac. Nimeni nu poate invoca numele Domnului pentru a provoca rău”.

Citește și: Viktor Orban: Numele păcii este Donald Trump

Papa a respins ca fiind ”fanteziste, evident inventate” rapoartele recente ale mediei conservatoare catolice americane potrivit cărora ar urma să schimbe regulile conclavurilor pentru a permite călugăriţelor şi laicilor să intre în conclavuri şi să aleagă viitori papi.

Într-o notă mai lejeră, Francisc vorbeşte despre controversatul gol cu ”mâna lui Dumnezeu”, înscris de compatriotul Diego Maradona în sferturile de finală ale Cupei Mondiale din 1986 împotriva Angliei, pe care arbitrul l-a validat întrucât nu a văzut că Maradona şi-a folosit mâna.

După mulţi ani, când Maradona l-a vizitat pe papa la Vatican, ”L-am întrebat în glumă: ‘Deci, care e mâna vinovată?”’