Pariul Ucrainei cu Rusia mai trebuie încă să încetinească avansul spre est al Moscovei

După mai bine de trei săptămâni de când șeful armatei Ucrainei a dorit să schimbe cursul războiului trimițând trupe în Rusia, multe lucruri par a se desfășura conform planului, numai că Rusia încă mai avansează pe teritoriul Ucrainei, scrie The Washington Post, potrivit stiripesurse.

Citește și: Crește nemulțumirea rușilor. Putin nu a mai fost așa de puțin popular de la mobilizarea parțială din 2022

Dacă îndrăznețul plan al generalului Oleksandr Sirski, eșuează, Ucraina și-ar putea pierde mulți soldați încercați și o bună parte din aparatura străniă folosită în Kursk, precum și un teritoriu din estul său, acolo unde trupele rusești – care depășesc cu mult ca număr pe cele ale Ucrainei – își continuă atacurile în Pokrovsk, o zonă-cheie de trecere.

Analiștii spun că nu este clar cum se vor sfârși lucrurile și nici dacă pariul lui Sirki va da rezultate.

Nico Lange, un fost oficial german din sectorul apărării, care acum lucrează la Centrul de Analiză a Politicii Europene, sublinia că incursiunile în Rusia au oferit Ucrainei niște „avantaje tangibile”, respectiv, prizonieri de război și o atât de necesară ridicare a moralului. Dar președintele rus, Vladimir Putin, minimalizează importanța acestor incursiuni, continuând să își concentreze atenția asupra estului Ucrainei.

„Practic, el le spune ucrainenilor următoarele: «Puteți rămâne sau puteți pleca – faceți ce vreți. Deocamdată, eu mă voi ocupa de alte lucruri»”, afirmă el.

„Dacă obiectivul Ucrainei a fost un schimb de teritoriu, e clar că acesta nu funcționează”, a mai adăugat el.

Într-una dintre rarele lor conferințe comune de presă din cursul săptămânii trecute, atât Sirski, cât și președintele Volodimir Zelenski au recunoscut că frontul din Pokrovsk rămâne cel mai greu din război.

„Obiectivele lor nu s-au schimbat”, a declarat Zelenski, referindu-se la intenția Rusiei de a ocupa întreaga regiune Donețk, în zona cunoscută sub numele de Dombas. Sirski a subliniat că, în Kursk, au fost mobilizați 30.000 de soldați ruși, dar ei nu provin din Donețk. În ultimele zile, o mulțime de ucraineni îngroziți au părăsit Pokrovskul și satele din împrejurimi în urma avansului forțelor ruse, iar trupele se așteaptă ca în oraș să izbucnească lupte de stradă.

Entuziasmul trupelor ucrainene care au depășit slaba apărare din vestul Rusiei și au cucerit, în doar câteva zle, aproximativ 800 kilometri, se deosebește mult de starea psihică a camarazilor lor împuținați care trebuie să facă față valului de trupe rusești din estul Ucrainei.

Locotenentul Ihor Șoltis, 28 de ani, vicecomandant al Regimentului 14 din Ucraina, ale cărui trupe s-au împărțit între Kursk și frontul de est, afirmă că, între cele două grupuri, „există o diferență de stare pshihică și de moral”.

Totuși, mulți ucraineni susțin operațiunile din Rusia, având în vedere că ele au îmbărbătat o armată care, în ultimii doi ani, nu a reprezentat decât o forță de apărare. Depășit numeric – atât ca personal, cât și în privința armamentului în Donețk, acolo unde s-au purtat ani întregi lupte sângeroase prin tranșee – Kievul a trebuit treacă la un plan mai neobișnuit ca să poată exercita presiuni asupra Rusiei.

„Efectul pe care îl urmărim nu trebuie să se reflecte atât de mult în situația de pe câmpul de luptă, el trebuind mai degrabă să aibă un impact asupra comunității internaționale, asupra moralului și psihicului urcrainenilor și în privința demoralizării societății ruse”.

Sub pecetea tainei

În 2023, Ucraina a trebuit să învețe, și încă într-un mod extrem de dur, că planul atât de susținut al contraofensivei i-a lăsat Rusiei prea mult timp ca să se pregătească, împuținând speranțele unei înaintări ucrainene. Operațiunea din Kursk trebuia plănuită în mare secret, cu detalii rămase ascunse chiar și pentru niște oficiali ucraineni de rang înalt și pentru aliații al căror armament făcea tocmai ca acest asalt să fie posibil.

Toată această secretomanie a dat rezultate: Rusia a fost luată prin surprindere, iar sute de soldați ruși dezorientați – luați pe nepregătite – au fost încercuiți, întărind ceea ce, în opinia lui Zelenski, ar fi „moneda de schimb” pentru numeroșii soldați ai săi reținuți în Rusia.

Kievul trebuia să câștige, ca de altfel și Sirski. Fostul comandant al infanteriei fusese numit comandant-șef al armatei în luna februarie, înlocuindu-l pe popularul Valeri Zalujni – o decizie în general controversată.

Un general în reabilitare?

Sirski și-a preluat funcția având o reputație îndoielnică. El era considerat arhitectul apărării regiunii Kievului din 2022 și al unei contraofensive ulterioare din Harkiv. Dar el era totodată poreclit ‚Măcelarul’ pentru niște tactici datând dn epoca sovietică, considerate de unii militari drept cauza căderii Bahmutului, un oraș din estul țării.

La câteva zile după preluarea funcției, Ucraina a anunțat că se retrage din Avdiivka, un oraș din estul țării. Ulterior, forțele ruse au avansat în continuare din acel oraș, îndreptându-se spre Pokrovsk. Iar în mai Rusia și-a lansat un atac transfrontalier în regiunea Harkiv, din nord-est, luând Ucraina prin surprindere.

Aflându-se mai mult în retragere de pe la sfârșitul anului 2022, Kievul știa că soldații sunt demoralizați și că s-ar putea ca, în curând, să fie nevoit să negocieze de pe o poziție mai slabă. Așadar, Kievul spera că o cucerire-surpriză a teritoriului rus va schimba mersul lucrurilor în avantajul său, iar, pe plan intern, Putin ar fi presat să pună capăt războiului.

Nu-i liniște pe frontul de est

În același timp, trupele rămase în Donețk luptă să păstreze terenul cât mai mult sub controlul lor.

Întrebat despre incursiunea din Kursk, Oleksandr, un militar în vârstă de 58 de ani, aflat la comanda unui blindat MaxxPro din Brigada 68 a Ucrainei, a dat din umeri, neputincios.

“Pe-aici nu o ducem prea bine”, a spus el.

Citește și: Iohannis, întrebat ce va face din decembrie: ‘Nu cred că este relevantă persoana mea după încheierea mandatului’

Brigada lui tocmai a pierdut 10 km. în această săptămână și, în cursul interviului, soldații care ascultau le-au strigat jurnaliștilor că Statele Unite trebuie să le trimită mai multe transportoare, inclusiv de tip M113, ca să îi salveze în fața atacurilor de artilerie.

El afirmă că, de la invazia Ucrainei în Kursk, luptele dn Pokrovsk nu au făcut decât să se intensifice. “Și-au schimbat prioritățile, concentrându-se în această direcție de pe întreaga linie a frontului”, spune el.

Dmitro, un localnic în vârstă de 47 de ani, stă în fața casei sale bombardate de ruși. “Sprijin din tot sufletul operațiunea din Kursk”, a spus el. “Dar vreau ca și Pokrovskul să fie salvat”.