Grupurile religioase şiite care domină sistemul politic din Irak au făcut eforturi pentru erodarea drepturilor femeilor din ţară de mai bine de un deceniu, potrivit The Guardian, preluat de News.ro.

Spre deosebire de Arabia Saudită vecină, Irakul nu are un sistem de tutelă masculină prin care femeile să ceară permisiunea unui soţ, tată sau tutore masculin pentru a face alegeri cruciale de viaţă, cum ar fi căsătoria.

Cu toate acestea, o nouă propunere, care a trecut în prima lectură în parlamentul irakian săptămâna aceasta, ar da autorităţilor religioase puterea de a decide cu privire la chestiuni de familie, inclusiv căsătoria, divorţul şi îngrijirea copiilor.

Citește și: Tânăr irakian, reținut la Viena după dejucarea planului de atac împotriva lui Taylor Swift

„Aceasta este o catastrofă pentru femei”, a spus Raya Faiq, care este coordonatorul unei coaliţii de grupuri care se opun schimbării legii. Grupul include câţiva parlamentari irakieni.

„Soţul meu şi familia mea se opun căsătoriei copiilor. Dar imaginaţi-vă dacă fiica mea se căsătoreşte şi soţul fiicei mele vrea să o căsătorească pe nepoata mea când e copil. Noua lege i-ar permite să facă acest lucru. Nu mi-ar fi permis să obiectez. Această lege legalizează violul copiilor”, spune ea.

Legea are susținători

În timpul protestelor organizate de coaliţie săptămâna aceasta în capitala Bagdad şi în alte câteva oraşe din Irak, susţinătorii noii legi s-au confruntat cu oponenţii şi i-au acuzat de „decadenţă morală” şi „urmărirea agendelor occidentale”.

Deşi Irakul a interzis căsătoria persoanelor sub 18 ani încă din anii 1950, un sondaj realizat de agenţia ONU pentru copii, Unicef, a constatat că 28% dintre fetele din Irak s-au căsătorit înainte de a împlini vârsta de 18 ani.

Din 2021, sistemul politic irakian a fost dominat de Cadrul de Coordonare, o coaliţie politică a facţiunilor aliniate Iranului. Ei au adoptat mai multe legi orientate spre sharia, inclusiv una pentru adoptarea sărbătorilor religioase şi alta care incriminează persoanele gay şi transgender din Irak.

„În urma protestelor în masă ale tinerilor, care au avut loc în Irak în 2019, aceşti actori politici au văzut că rolul femeilor a început să se consolideze în societate”, a declarat Nadia Mahmood, cofondatoare a unei Alianţe a Femeilor.

„Ei au simţit că organizaţiile feministe, de gen şi de femei, plus societatea civilă şi mişcările activiste reprezintă o ameninţare la adresa puterii şi statutului lor… [şi] au început să le restricţioneze şi să le suprime”.

„Ce e în neregulă cu căsătoria cu un minor?”

Un bloc de 25 de deputate în parlament a încercat să oprească supunerea proiectului de lege la un al doilea vot, dar au spus că se confruntă cu o opoziţie puternică.

„Din păcate, deputaţii bărbaţi care susţin această lege vorbesc într-un mod masculin, întrebându-se ce e în neregulă cu căsătoria cu un minor? Gândirea lor este îngustă la minte. Ei nu iau în considerare faptul că ei sunt legiuitorii care determină soarta oamenilor… ci mai degrabă urmează gândirea lor masculină pentru a autoriza toate acestea”, a spus Alia Nassif, un deputat irakian.

Protestatarii au afirmat că se tem că copiii lor se vor confrunta cu un viitor chiar mai dur decât al lor dacă vor fi adoptate modificările legii.

„Am o fiică, nu vreau ca ea să fie forţată ca mine să se căsătorească în copilărie”, a spus Azhar Jassim, care a trebuit să părăsească şcoala pentru a se căsători la 16 ani.