Parlamentul European (PE) a făcut joi apel la cetăţeni să acorde o atenţie deosebită dezinformării online, reamintind că verificarea informaţiilor este crucială pentru limitarea pandemiei de COVID-19, scrie agerpres.
“Răspândirea coronavirusului a dus la propagarea ştirilor false şi a dezinformării, ceea ce împiedică eforturile de limitare a pandemiei”, atrage atenţia Parlamentul European într-un comunicat, cu ocazia Zilei internaţionale de verificare a informaţiilor (Fact-checking Day), marcată la 2 aprilie.
Citește și : Ultimul bilanț AFP anunță aproape 48.000 de decese de coronavirus
“În timp ce mulţi duc o luptă asiduă pentru a salva vieţi, organizaţiile din domeniul sănătăţii şi cei care verifică veridicitatea informaţiilor au dezvăluit o altă latură întunecată a pandemiei: organizaţii şi persoane care exploatează criza în scopuri de manipulare politică sau comercială”, se evidenţiază în comunicat.
Legislativul comunitare reaminteşte că “instituţiile UE au avertizat în mod repetat în ceea ce priveşte riscurile legate de tentativele de dezinformare şi de escrocheriile online”.
“Pentru a sprijini informaţiile veridice şi fiabile, a fost creată o pagină comună la nivelul UE cu privire la răspunsul european la acest virus. De asemenea, această pagină pune la dispoziţia publicului informaţii cu privire la cele mai frecvente mituri legate de epidemia COVID-19”, se mai menţionează în comunicatul postate pe site-ul PE, unde se face trimitere spre respectiva pagină specială – https://ec.europa.eu/info/live-work-travel-eu/health/coronavirus-response/fighting-disinformation_ro.
“Potrivit unui raport al grupului de lucru anti-dezinformare EUvsDisinfo, unele declaraţii false provin de la actori din apropierea dreptei “alternative” din SUA, ai Chinei şi ai Rusiei. În aceste cazuri, scopul este politic, de a submina Uniunea Europeană sau de a provoca schimbări politice”, subliniază PE.
Vicepreşedinta PE Katarina Barley (grupul S&D, Germania) solicită tuturor cetăţenilor comunitari să acorde o atenţie deosebită dezinformării online.
“Astăzi, cu ocazia Zilei internaţionale de verificare a informaţiilor, reamintim cetăţenilor importanţa verificării informaţiilor şi oferim recomandări în toate limbile în acest sens. La fel cum respectăm distanţarea socială şi spălarea mâinilor, avem datoria de a opri răspândirea ştirilor false şi a manipulării”, a spus eurodeputata germană, citată în comunicat.
Ea a subliniat că “în astfel de perioade, viaţa noastră depinde de respectarea regulilor introduse de autorităţile sanitare, iar răspândirea minciunilor sau punerea adevărului sub semnul întrebării devin şi mai periculoase. Este important ca instituţiile să continue cooperarea strânsă cu platformele online, încurajându-le să promoveze surse oficiale, să penalizeze conţinutul care se dovedeşte fals sau înşelător şi să şteargă conţinutul ilegal şi pe cel care ar putea dăuna integrităţii fizice a oamenilor”.
Katarina Barley a precizat de asemenea că Parlamentul European “lansează o campanie pentru a promova răspunsul UE în faţa crizei şi pentru a le arăta cetăţenilor noştri că acest continent este ocupat de europeni care luptă umăr la umăr împotriva COVID-19.”
Citește și : Noul lider al laburiștilor britanici va fi anunțat sâmbătă
La rândul său, vicepreşedintele PE Othmar Karas (grupul PPE, Austria) a insistat că “afirmaţiile false sunt uşor de verificat”.
“Dovada solidarităţii UE este uşor de găsit. UE are competenţe oficiale foarte limitate în materie de sănătate, dar statele membre şi UE în ansamblul său caută modalităţi de a sprijini victimele crizei. În acest moment, de exemplu, asistenţi medicali şi medici germani se ocupă de pacienţi aduşi din Italia sau Franţa. Cehia a trimis 10.000 de costume de protecţie Italiei şi Spaniei. Austria şi Franţa au trimis Italiei milioane de măşti”, a precizat el.
“Săptămâna trecută, membrii Parlamentului European au adoptat aproape în unanimitate măsuri urgente pentru canalizarea fondurilor UE către finanţarea sistemelor de sănătate, a asistenţei medicale sau a acţiunilor de prevenţie a răspândirii bolii. În cadrul celorlalte instituţii ale UE, se lucrează neobosit pentru a găsi modalităţi eficiente şi rapide de sprijinire a victimelor crizei, fie că este vorba de pacienţi, de personal medical sau de persoane care îşi pierd locul de muncă sau veniturile din cauza crizei”, a adăugat el.
Othmar Karas a mai spus că “într-o astfel de criză verificarea informaţiilor nu înseamnă a ne lăuda atunci când îi corectăm pe cei care greşesc, ci este datoria noastră civică să protejăm cetăţenii europeni şi societatea democratică pe care am creat-o”.
