Parlamentul European a aprobat propunerile pentru o lege a UE privind libertatea presei. cu scopul de a-i proteja pe jurnalişti de interferenţele politice, de a le permite să păstreze secretul surselor şi de a asigura pluralismul mediatic în întregul bloc. În acelaşi timp, obstacolele în calea libertăţii presei devin din ce în ce mai evidente pe întreg continentul, relatează platforma media European Newsroom (enr) în articolul de fond publicat vineri.
Parlamentul European a susţinut o lege menită să apere pluralismul şi independenţa presei, precum şi confidenţialitatea surselor. Aşa-numitul Media Freedom Act ar trebui, printre altele, să asigure o mai mare transparenţă în ceea ce priveşte proprietatea companiilor media. De asemenea, mass-media vor trebui să dezvăluie câţi bani primesc din publicitatea de stat.
Citește și : CNA a sechestrat bunuri în valoare de peste 12 milioane de lei
“Mulţi au crezut că este o misiune imposibilă. Dar am reuşit: o propunere de protejare a libertăţii presei în Uniunea Europeană”, a declarat vicepreşedintele Comisiei Europene, Vera Jourova, la Strasbourg.
Sabine Verheyen, europarlamentarul german responsabil de această lege în Parlament, a declarat că “nu putem închide ochii la faptul că libertatea presei este serios ameninţată în mai multe state membre ale UE”. Potrivit unei declaraţii parlamentare, eurodeputaţii vor să “interzică orice interferenţă în deciziile editoriale ale companiilor media”.
Europarlamentarul sloven Irena Joveva a avertizat că “au loc preluări netransparente ale companiilor media pentru interese personale, iar mass-media publice, un pilon de informare credibilă pentru oameni, sunt în multe locuri supuse unor încercări de subjugare, ca să nu spunem altceva”.
Opoziţia faţă de această lege a venit din partea unor partide precum Partidul Libertăţii, de dreapta, din Austria. Europarlamentarul austriac Harald Vilimsky se opune în mod fundamental Legii privind libertatea presei şi o consideră o ameninţare la adresa libertăţii presei. De asemenea, el spune că UE îşi depăşeşte competenţele: “Aceste probleme au fost reglementate suficient de mult timp prin lege în statele membre, nu există niciun motiv pentru ca un birou central de la Bruxelles să se implice acum”.
Asociaţia germană a editorilor de presă digitală şi a editorilor de ziare (BDZV) şi Asociaţia Presei Libere (MVFP) văd îmbunătăţiri în poziţia Parlamentului, dar rămân probleme esenţiale. De exemplu, textul convenit nu a reuşit să facă presiuni pentru o interdicţie generală a spionării ziariştilor de către guverne.
Puncte problematice
În septembrie 2022, Comisia Europeană a prezentat legea europeană privind libertatea presei ca răspuns la deteriorarea situaţiei în ţări din UE precum Polonia şi Ungaria. În plus, au fost identificate obstacole şi în alte ţări, inclusiv în Grecia, România, Bosnia şi Herţegovina şi Macedonia de Nord, ceea ce a determinat necesitatea de a intensifica protecţia jurnaliştilor în Europa.
În septembrie, opt organizaţii europene şi internaţionale din domeniul mass-media au solicitat guvernului elen să combată impunitatea pentru crimele împotriva jurnaliştilor şi să susţină libertatea presei. Deşi autorităţile greceşti susţin că libertatea presei este respectată şi că Atena sprijină poziţiile UE privind jurnalismul deschis, guvernul conservator al premierului Kyriakos Mitsotakis “a făcut prea puţin pentru a remedia problemele”, a declarat coaliţia.
În România, jurnaliştii se confruntă cu ameninţări la adresa securităţii lor fizice, cu intruziuni în viaţa lor privată şi cu presiuni editoriale, a declarat Liana Ganea, preşedintele ActiveWatch, o organizaţie care promovează libertatea de exprimare. În plus, există o lipsă de transparenţă în ceea ce priveşte proprietatea şi finanţarea instituţiilor media de către partidele politice şi autorităţile publice, o lipsă de etichetare a publicităţii politice.
Politicienii din Bosnia şi Herţegovina îi atacă adesea pe jurnalişti şi influenţează mass-media publică sau organismele de reglementare. Jurnaliştii lucrează, în general, într-un mediu fără cenzură, dar mulţi factori încurajează autocenzura. În timp ce ţara încearcă să adere la Uniunea Europeană, autorităţile din Republika Srpska (RS) adoptă legi care contrazic standardele europene. Legea care incriminează defăimarea, de exemplu, a intrat în vigoare în RS în luna august, în ciuda comentariilor şi protestelor din partea comunităţii jurnalistice, a ONG-urilor şi a organizaţiilor internaţionale.
În clasamentul mondial al libertăţii presei din 2023 publicat de Reporteri fără frontiere (RSF), Macedonia de Nord ocupă locul 38 din 180 de ţări, în creştere cu 19 poziţii faţă de clasamentul din 2022. RSF a consemnat că jurnaliştii din Macedonia de Nord nu lucrează într-un mediu ostil. Cu toate acestea, dezinformarea generalizată şi lipsa de profesionalism contribuie la scăderea încrederii societăţii în mass-media. Acest lucru expune punctele de vânzare independente la ameninţări şi atacuri.
Potrivit unei analize din 2018 a Investigative Reporting Lab Macedonia (IRL), ungurii care au legături cu mass-media pro-guvernamentale din această ţară au început o preluare în masă a instituţiilor de presă macedonene, în cadrul unei campanii concertate de pătrundere în Balcani a companiilor media loiale premierului ungar, Viktor Orban. Doi foşti directori ai televiziunii publice maghiare Magyar Televizio (MTV), Peter Schatz şi Agnes Adamik, au înfiinţat companii în Macedonia de Nord care au achiziţionat participaţii de control în mass-media pro-opoziţie din această ţară.
Nicio victorie împotriva spionajului
Delegaţia care a vizitat Grecia în septembrie a constatat că “jurnalismul grec este ameninţat în mod constant de impactul scandalului de supraveghere” care a izbucnit în 2022. Scandalul de spionaj Pegasus a implicat ascultarea telefoanelor politicienilor din opoziţie. Printre aceştia s-au numărat liderul partidului social-democrat PASOK, Nikos Androulakis, precum şi jurnalişti, lideri de afaceri, membri ai guvernului şi apropiaţi ai lui Kyriakos Mitsotakis. Acest scandal combinat cu asasinarea nerezolvată a unui jurnalist veteran în Atena în 2021, cu procedurile judiciare abuzive şi cu presiunile economice şi politice au ameninţat libertatea presei, se arată în raport.
Spyware-ul este de mult timp un subiect fierbinte în Parlamentul European, care a dedicat o comisie specială utilizării unor programe precum Pegasus şi a celor care i-au urmat. Acestea au jucat un rol în scandalurile de spionaj care au afectat guvernele spaniol, maghiar şi grec şi sunt, de asemenea, instrumente de investigaţie pentru dezvăluirile care au dus la explozia scandalului de corupţie Qatargate.
Activişti din domeniul mass-media au criticat state membre ale UE, în special Franţa, pentru că fac presiuni pentru a extinde lacunele care permit autorităţilor să-i spioneze pe jurnalişti în numele “securităţii naţionale”. Poziţia Parlamentului limitează utilizarea programelor de spionaj ca “ultimă soluţie” atunci când jurnaliştii au fost implicaţi în infracţiuni grave, cum ar fi terorism sau trafic de persoane. De asemenea, autorizaţia trebuie dată de un judecător.
Decizia de a nu aproba o interdicţie totală a provocat critici, inclusiv din partea eurodeputatei italiene Sabrina Pignedoli (Mişcarea Cinci Stele), care denunţă faptul că “datorită acestui amendament, autorităţile judiciare vor putea implanta şi ascunde programe malware pe telefoanele mobile sau pe computerele jurnaliştilor, pentru a detecta şi chiar fura informaţii personale”.
Această problemă a ajuns în prim-plan în Franţa, în urma scandalului provocat de reţinerea timp de două zile a ziaristei Ariane Lavrilleux luna trecută. Jurnalista franceză, care lucrează pentru site-ul de investigaţii Disclose, a fost reţinută în custodia poliţiei timp de 39 de ore pe 19 şi 20 septembrie şi i s-a percheziţionat domiciliul în cadrul unei anchete judiciare privind compromiterea unor secrete de apărare naţională. Acest lucru a avut loc după ce jurnalista a publicat articole despre vânzările de arme franceze în străinătate şi despre o misiune de informaţii franceză în Egipt, pe care ţara ar fi folosit-o în mod abuziv pentru a viza şi ucide opozanţi.
O zonă gri pentru moderarea conţinutului?
O altă parte importantă a legii se referă la moderarea conţinutului de către platformele foarte mari. Pentru a le împiedica să elimine prea uşor articole sau reportaje sau să restricţioneze accesul la acestea, textul spune că mass-media ar trebui, de exemplu, să dea dovadă de transparenţă în ceea ce priveşte structura de proprietate. Mass-media ar trebui să fie independente din punct de vedere editorial, monitorizate de un organism naţional de reglementare sau ar trebui să respecte standardele de autoreglementare. Conţinutul produs de inteligenţa artificială nu ar trebui să fie publicat fără a fi supus mai întâi unei examinări umane.
Citește și : Moldova și UE au semnat un acord crucial pentru aderare
În cazul în care o platformă online consideră că un conţinut publicat de un mijloc de informare în masă care îndeplineşte aceste condiţii încalcă totuşi condiţiile sale de utilizare şi că respectivul conţinut ar trebui eliminat, mijlocul de informare în masă ar trebui să fie notificat în prealabil şi ar trebui să i se acorde 24 de ore pentru a răspunde. Pentru a evita acordarea unei puteri prea mari giganţilor internetului, legea prevede condiţii mai stricte pentru eliminarea sau restricţionarea relatărilor realizate de mass-media, aşa-numita “excepţie pentru mass-media”.
“Pe de o parte, am vrut cu adevărat să permitem presei care respectă standardele internaţionale de jurnalism de calitate să nu mai fie supusă moderării conţinutului. Dar, pe de altă parte, trebuie să ne asigurăm că nu există portiţe de scăpare pentru acele instituţii media care nu respectă aceste standarde şi răspândesc dezinformări către cetăţenii europeni”, a declarat eurodeputata Sabine Verheyen. “Pentru a spune lucrurilor pe nume, conţinutul pe care îl vedeţi în ziarul dumneavoastră sau la televizor nu va fi influenţat de Elon Musk sau Mark Zuckerberg”, a adăugat ea.
Uniunea Europeană de Radio şi Televiziune (EBU) a salutat îmbunătăţirile aduse textului de către deputaţi, în special pentru a proteja mediile verificate de cenzura platformelor. Cu toate acestea, Computer & Communication Industry Association (CCIA), o organizaţie americană printre ai cărei membri se numără Facebook, Google şi Twitter, a criticat măsura, susţinând că “scutirea pentru mass-media va da mai multă putere actorilor necinstiţi, creând noi lacune pentru a răspândi ştiri false, în loc să rezolve ceva”.
Votul eurodeputaţilor a stabilit poziţia Parlamentului cu privire la proiectul de lege înainte de negocierile cu cele 27 de state membre ale UE. Prevederile legii care vizează protejarea confidenţialităţii surselor şi a activităţii jurnalistice vor prilejui discuţii dificile cu ţările UE, care şi-au adoptat poziţia asupra textului în iunie.
