Parlamentul European solicită o vârstă minimă de 16 ani pentru accesul tinerilor la rețelele de socializare

Europarlamentarii au adoptat un raport non-legislativ cu 483 de voturi pentru, 92 împotrivă și 86 de abțineri, exprimându-și profunda îngrijorare față de riscurile pentru sănătatea fizică și mintală cu care se confruntă minorii online. Este vorba de un raport politic, care pune presiune pe Comisia Europeană și pe Consiliul UE (statele membre) să acționeze, fără să creeze însă o obligație legală în acest sens.

Citește și: Eurostat: Emisiile de gaze cu efect de seră generate de economia UE au scăzut cu 0,4% în trimestrul doi din 2025

Eurodeputații au cerut o protecție mai bună împotriva strategiilor manipulatoare care pot crește dependența și care afectează capacitatea minorilor de a se concentra și de a interacționa corect cu conținutul online.

Pentru a ajuta părinții să gestioneze prezența digitală a copiilor lor și să asigure o participare online adecvată vârstei, Parlamentul a propus o limită de vârstă armonizată la nivel european de 16 ani pentru a accesa platformele de comunicare socială, serviciile de partajare a materialelor video și interlocutorii de IA. Minorii între 13 și 16 ani ar putea avea acces cu consimțământul părinților.

Deputații europeni au salutat eforturile depuse de Comisie pentru a dezvolta o aplicație UE de verificare a vârstei și portofelul UE pentru identitatea digitală (eID) și au insistat că mecanismele de verificare a vârstei trebuie să fie exacte și să protejeze viața privată a minorilor. Potrivit deputaților, aceste sisteme nu pot elimina responsabilitatea platformelor de a se asigura că produsele lor sunt sigure și adaptate vârstei din momentul conceperii.

Eurodeputații au cerut că managerii rețelelor sociale să răspundă personal în cazurile de nerespectare gravă și persistentă a dispozițiilor, în special când este vorba de protecția minorilor și de verificarea vârstei.

Parlamentul a mai cerut:

• să se interzică cele mai dăunătoare practici care dau dependență și să se dezactiveze în mod implicit alte caracteristici de design care creează dependență pentru minori (precum „derularea ecranului la nesfârșit”, „redarea automată”, „glisarea pentru reîncărcare”, recompensele și elementele de stimulare pentru utilizarea continuă și practicile dăunătoare de ludificare);
• să se interzică site-urile care nu respectă normele UE;
• să se ia măsuri împotriva tehnologiilor persuasive, cum ar fi publicitatea direcționată, marketingul făcut de influenceri, designul care creează dependență, precum și interfețele înșelătoare (dark patterns), în cadrul viitorului Act legislativ privind echitatea digitală;
• să se interzică sistemele de recomandare pentru minori care se bazează pe modul de interacționare;
• să se aplice normele Regulamentului privind serviciile digitale și în cazul platformelor video online și să se interzică „cutiile de pradă” și alte conținuturi din cadrul jocurilor (inclusiv monedele din aplicații, roțile norocului ori mecanismele de tip „plătești pentru a avansa”);
• să fie protejați minorii de exploatarea comercială, inclusiv interzicând platformelor să ofere stimulente financiare pentru influencerii copii;
• să se ia măsuri urgente pentru a reglementa provocările de ordin etic și juridic ridicate de instrumentele care folosesc inteligența artificială generativă, inclusiv deepfake-urile, chatbot-urile de companie, agenții IA și aplicațiile de nuditate bazate pe IA (care generează imagini manipulate ale unor persoane fără consimțământul lor).

Raportul Parlamentului face referire la cercetări care arată că 97% dintre tineri utilizează zilnic internetul, iar 78% dintre tinerii cu vârste cuprinse între 13 și 17 ani își verifică dispozitivele cel puțin o dată pe oră. În paralel, unu din patru minori se încadrează la o utilizare „problematică” sau „disfuncțională” a telefoanelor inteligente, adoptând modele comportamentale care seamănă cu dependența.

Citește și: Stăuceni primește finanțare de la UE

Potrivit sondajului Eurobarometru din 2025, peste 90% dintre europeni consideră că este necesar să se ia măsuri de urgență pentru a proteja minorii online, având în vedere îndeosebi impactul negativ al platformelor de comunicare socială asupra sănătății mintale (93 %), violența psihologică cibernetică (92%) și necesitatea de a găsi metode eficiente pentru a restrânge accesul la conținuturi inadecvate vârstei (92%).

Diverse