Daily Sabah
Parlamentul libian a aprobat marţi un nou guvern condus de fostul ministru de Interne Fathi Bashagha, sfidând cabinetul lui Abdelhamid Dbeibah de la Tripoli, care refuză să cedeze puterea, relatează AFP, potrivit agerpres.
Într-un vot de natură să agraveze tensiunile dintre taberele rivale, Parlamentul a aprobat echipa lui Bashagha cu 92 de voturi din cei 101 deputaţi prezenţi, a anunţat preşedintele acestuia după o şedinţă în oraşul Tobruk (est).
Citește și: Kremlinul îl somează pe Zelenski: ‘Depuneţi armele şi nu vor mai fi victime!’
Sesiunea, programată iniţial luni, a început cu citirea numelor membrilor guvernului – 29 de miniştri, trei vicepremieri şi 6 miniştri de stat – înainte de vot.
Fiecare deputat a trebuit să răspundă cu ”încredere” sau ”fără încredere” atunci când i-a fost citit numele. Dar preşedintele Parlamentului, Aguila Saleh, şi-a declarat încrederea înainte ca toate numele să fie citite.
”Guvernul a câştigat încrederea parlamentului cu o majoritate de 92 de voturi din partea deputaţilor”, a declarat purtătorul de cuvânt al Parlamentului, Abdallah Bliheq.
Deja afectată de diviziuni între instituţii concurente din Est şi Vest, Libia s-ar putea găsi din nou cu două guverne rivale, aşa cum a fost între 2014 şi 2020, în plin război civil.
Parlamentul libian l-a desemnat la 10 februarie pe Fathi Bashagha pentru a-l înlocui pe Abdulhamid al-Dbeibah în fruntea guvernului, în urma unui vot controversat care ar putea exacerba lupta pentru putere în Libia.
Citește și : Volodimir Zelenski: Atacurile de la Harkov sunt TERORISM de STAT!
În aceste ultime săptămâni, Abdulhamid al-Dbeibah, care îşi are biroul în capitala Tripoli (vest), a precizat totuşi că nu va ceda puterea decât unui guvern rezultat în urma alegerilor şi a criticat intenţiile parlamentului.
Libia este angrenată într-o criză politică majoră după căderea regimului lui Muammar Gadhafi în 2011. După ani de conflict armat şi diviziuni între Est şi Vest, guvernul Dbeibah a fost pus pe picioare în urmă cu un an, sub egida ONU, pentru a asigura tranziţia până la scrutinul dublu prezidenţial şi parlamentar prevăzut iniţial pe 24 decembrie, dar care nu a mai avut loc.