Eskilstuna Kuriren
Parlamentul suedez a respins miercuri, aşa cum era de aşteptat, propunerea ca liderul conservatorilor suedezi Ulf Kristersson să devină prim-ministru, ceea ce aduce şi mai multă incertitudine pe scena politică din Suedia la mai mult de două luni de la alegerile parlamentare, transmite Reuters, potrivit agerpres.
Propunerea a fost respinsă cu 195 de voturi împotrivă şi 154 de voturi pentru.
Citeşte şi: Trump trimite un militar de carieră în funcţia de ambasador SUA în Arabia Saudită
Kristersson a afirmat luni că va căuta să obţină aprobarea pentru formarea unui guvern minoritar din care să facă parte Partidul Moderat şi Partidul Creştin-Democrat, transmite Reuters.
Preşedintele parlamentului suedez, Andreas Norlen, solicitase acest vot în speranţa deblocării activităţii legislative după ce alegerile din luna septembrie au avut un rezultat neconcludent.
Partidul de Centru şi Partidul Liberal, care până la alegerile din 9 septembrie au format opoziţia politică suedeză, alături de formată din Partidul Moderat, Democraţii Suedezi, Partidul de Stânga şi Partidul Creştin-Democrat, au exclus orice formă de cooperare cu Democraţii Suedezi (extrema dreaptă), din cauza abordării dure a acestora faţă de migranţi.
În urmă cu trei săptămâni, liderul social-democrat suedez Stefan Löfven a renunţat luni la formarea unui guvern.
Citeşte şi: Pedepese capitale în Iran! Doi oameni au fost executaţi pentru infracţiuni economice
După patru ani în care Partidul Social-Democrat a avut majoritatea în parlamentul suedez, alegerile parlamentare din 9 septembrie nu au permis coagularea unei majorităţi. Partidul lui Löfven a rămas prima formaţiune politică, cu 144 de parlamentari, dar nu are majoritate în legislativul de la Stockholm, unde dispune de numai un mandat în plus faţă de cele deţinute de blocul de centru-dreapta.
Stefan Löfven a fost demis la sfârşitul lui septembrie printr-o moţiune de cenzură iniţiată de blocul de centru-dreapta şi votată şi de formaţiunea Democraţii Suedezi (extrema dreaptă), ce are 62 de parlamentari în noul legislativ format în total din 349 de parlamentari.