Parlamentul ucrainean a adoptat pe 20 august un proiect de lege care interzice activitățile organizațiilor religioase legate de Rusia. Legea va intra în vigoare la 30 de zile de la publicare, dar comunitățile UOC-MP vor avea la dispoziție nouă luni pentru a rupe complet legăturile cu biserica rusă, a explicat deputatul Iaroslav Zhelezniak.
Douăzeci și nouă de deputați au votat împotriva proiectului de lege, inclusiv 17 din Platforma pentru Viață și Pace. Patru deputați din partidul de guvernământ Slujitorul Poporului au votat, de asemenea, împotriva proiectului de lege, în timp ce alți trei s-au abținut.
Proiectul de lege a fost înregistrat inițial în parlament în ianuarie 2023, la scurt timp după ce autoritățile de securitate au descoperit propagandă rusă, pașapoarte rusești și literatură xenofobă în sediile bisericii. Parlamentul a susținut proiectul de lege în prima lectură în octombrie 2023.
Procesul legislativ a fost înconjurat de controverse. Luna trecută, mai mulți deputați din opoziția ucraineană au blocat tribuna parlamentului după ce partidul de guvernământ nu a adus subiectul în discuție.
Biserica Ortodoxă Ucraineană a declarat că a acționat întotdeauna în cadrul legislației ucrainene și a afirmat că a rupt legăturile cu Biserica Ortodoxă Rusă, principala organizație religioasă din Rusia, văzută ca un aliat apropiat al regimului lui Vladimir Putin. Această declarație a fost larg contestată în Ucraina, fiind considerată un pas simbolic și lipsit de substanță, care nu respectă procedurile corecte și este boicotată de biserica rusă.
Propaganda rusă a încercat să prezinte măsurile guvernului împotriva bisericii legate de Moscova drept „persecuție a creștinilor,” o narațiune adoptată pe scară largă de vocile sceptice față de Ucraina din SUA. Creștinismul ortodox rămâne cea mai răspândită și liber practicată religie în Ucraina, în timp ce măsurile împotriva bisericii sunt inspirate de dovezile colaborării acesteia cu Rusia.
Un grup religios dominant în Ucraina, în ultimii ani multe comunități ale Bisericii Ortodoxe Ucrainene au trecut la biserici independente, în special la Biserica Ortodoxă a Ucrainei. Legislația, susținută de 265 de deputați în a doua și ultima lectură, ar putea interzice efectiv activitățile Bisericii Ortodoxe Ucrainene a Patriarhiei Moscovei (UOC-MP).
Clerul UOC-MP a fost suspectat de legături și simpatii față de Rusia pe parcursul războiului la scară largă. Aceasta nu trebuie confundată cu Biserica Ortodoxă a Ucrainei, autocefală (autonomă). Mulți preoți ai Bisericii Ortodoxe Ucrainene a Patriarhiei Moscovei au fost acuzați de colaborare cu Rusia și de justificare a agresiunii ruse, inclusiv episcopi și alți membri de rang înalt.