În final, rezultatele au fost mai bune decât îndrăzniseră să spere aliații occidentali ai Moldovei. La alegerile parlamentare de duminică, partidul proeuropean al președintei Maia Sandu a obținut o victorie convingătoare, confirmând orientarea spre Vest a acestei foste republici sovietice cu 2,4 milioane de locuitori, scrie The Guardian.
Cu toate voturile numărate, partidul de guvernământ Acțiune și Solidaritate al Maiei Sandu a obținut 50,20% din voturi, comparativ cu 24,17% pentru Blocul Patriotic, prorus. Victoria solidă a venit în ciuda rapoartelor pe scară amplă despre amestecul Rusiei și a unei serii de șocuri ce ar fi putut răsturna orice Guvern în funcție, transmite jurnal.md.
Citeşte şi: Un nou val de percheziții într-un dosar de corupţie electorală – Stiripesurse.md
De la ultimele alegeri parlamentare din 2021, invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina vecină a dus la stabilirea a 135.000 de persoane în Moldova – cel mai mare număr de refugiați ucraineni pe cap de locuitor din lume – și la un șoc al prețurilor la energie care a dus inflația la un vârf de 34%. În ciuda acestor dificultăți, PAS a înregistrat o scădere a procentului de voturi cu mai puțin de 3% față de 2021, notează The Guardian.
Pentru Maia Sandu, fostă funcționară a Băncii Mondiale, care a fost realeasă președinte al Moldovei în 2024, este o victorie categorică. Ea dorește ca Moldova să adere la UE până în 2030. Cu o majoritate parlamentară sigură, în loc de coaliția divizată pe care o prevăzuseră mulți analiști, ar trebui să-i fie mai ușor să promoveze reformele politice și economice exigente necesare pentru aderarea la Uniune.
A fost un rezultat la fel de important și pentru UE, care a investit capital politic în Moldova. Comisia Europeană a promis 1,9 miliarde de euro în subvenții și împrumuturi ieftine pentru Moldova, pentru a construi infrastructură, cum ar fi drumuri, spitale și cabluri de Internet, pentru a stimula economia și a accelera intrarea sa pe piața unică europeană.
Luna trecută, liderii Germaniei, Franței și Poloniei au efectuat o vizită comună de mare vizibilitate în Moldova, cu ocazia aniversării independenței sale, pentru a-și exprima solidaritatea. (Luni, liderii celor trei țări care formează așa-numitul „Triunghi de la Weimar” au transmis o declarație comună de felicitare în care au promis să sprijine în continuare Chișinăul – n.r.).
Clara Volintiru, șefa biroului din București al German Marshall Fund, a declarat că este clar că mobilizarea electorală în favoarea Blocului Patriotic, pro-Moscova, nu a fost masivă. Dar asta nu înseamnă că „tacticile de manipulare și interferență” ale Rusiei au eșuat, a avertizat ea, interferența rusă concentrându-se pe întregul ciclu electoral, nu doar pe votul de duminică. „Scopul interferenței ruse este de a amplifica neîncrederea societății, de a diminua încrederea pe care publicul moldovean o are nu doar în Guvernul și președintele său, ci și în viitorul său european”, a explicat ea.
În perioada premergătoare votului, autoritățile moldovene au acuzat Rusia că a cheltuit sute de milioane de euro în încercarea de a influența rezultatele. Zeci de indivizi au fost arestați, acuzați că au călătorit în Serbia pentru a fi instruiți cum să străpungă cordoanele Poliției și cum să opună rezistență agenților de securitate. Între timp, o anchetă Reuters a descoperit că preoții ortodocși din această țară extrem de religioasă au beneficiat de călătorii în Rusia cu toate cheltuielile plătite și au primit sume de până la 1.200 de euro – mai mult decât dublul salariului mediu lunar – pentru promovarea discursurilor antioccidentale.
Kremlinul a negat implicarea în alegerile din Moldova.
Volintiru avertizează că Moldova este „un laborator” în care Rusia testează „o gamă largă de instrumente și tactici” care ar putea fi utilizate în alte democrații europene. Analista a citat un sondaj nepublicat al centrului StratCom al Guvernului moldovean, despre care avea cunoștință, care arată că 70% din populație simte un nivel ridicat de anxietate. „Există o anxietate și o teamă răspândite în rândul populației. Și acesta este scopul final al interferenței rusești, nu doar de a promova o opțiune politică sau alta, ci de a se asigura că întregul proces democratic este contestat sau că există îndoieli cu privire la acesta”, a explicat Volintiru.
În acest context, Moldova continuă să urmărească obiectivul ambițios de a adera la UE până în 2030. Este un obiectiv dificil de atins. În ultimii 18 ani, UE a admis o singură țară, Croația, pe fondul neîncrederii generalizate față de procesul de extindere care există în Europa de Vest, în special în Franța, Danemarca și Țările de Jos.
Mulți politicieni susțin că invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina a schimbat totul. Ministrul francez pentru Europa, Benjamin Haddad, a declarat luni, la Forumul de Securitate de la Varșovia, că după „o formă de scepticism față de extindere în Franța s-a produs o schimbare în ultimii ani”, deoarece oamenii realizează că extinderea influenței blocului către Ucraina, Moldova și Balcanii de Vest „este o necesitate geopolitică care va exporta securitate și stabilitate pentru Europa” și va reprezenta o oportunitate economică.
Asta nu înseamnă că drumul este liber. Negocierile privind aderarea Moldovei la UE sunt blocate, deoarece Guvernul Ungariei, favorabil Kremlinului, refuză să aprobe deschiderea de negocieri substanțiale cu Ucraina. Cererile de aderare la UE ale Ucrainei și Moldovei sunt legate în mod informal, ceea ce înseamnă că o singură obiecție le poate bloca pe ambele.
Președintele Consiliului European, António Costa, care prezidează summiturile UE, încearcă să rezolve problema renunțând la cerința ca fiecare etapă a procesului de negociere să fie aprobată în unanimitate. Etapele importante, precum deschiderea și închiderea negocierilor, ar necesita în continuare acordul tuturor membrilor, dar alte decizii – cum ar fi deschiderea discuțiilor despre politicile UE – ar putea fi luate cu votul majorității, potrivit informațiilor obținute de The Guardian. În acest fel, Costa speră să mențină impulsul pentru Moldova, Ucraina și țările din Balcanii de Vest care doresc să adere la UE.
Volintiru consideră că extinderea a devenit o chestiune de voință politică, nu doar un proces birocratic. „Presiunile geopolitice sunt foarte mari și cred că Bruxelles-ul înțelege foarte bine miza implicată”, spune ea.