Patru parlamentari kosovari din opoziţie au primit miercuri condamnări de 15 până la 18 luni de închisoare cu suspendare pentru obstrucţionarea activităţii legislativului de la Pristina prin lansarea de gaze lacrimogene, transmite Reuters.
Deputaţii din acest partid au lansat în 2015 şi 2016 jeturi de gaze lacrimogene în forul legislativ de la Pristina pentru a împiedica desfăşurarea dezbaterilor sau a procedurilor de vot privind acordul frontalier cu Muntenegru şi acordul cu Serbia mediat de către Uniunea Europeană, conform agerpres .
”Ei au încălcat legea prin folosirea unor arme sau obiecte periculoase. Acuzaţii nu vor merge la închisoare dacă nu comit alte infracţiuni în termen de doi ani”, a declarat judecătorul Beqir Kalludra, care s-a referit la Albin Kurti, liderul celui mai mare partid de opoziţie kosovar, Vetëvendosje (stânga naţionalistă), şi la alţi trei membri ai acestei formaţiuni.
Citește și : Israelul le dă de ales migranţilor: Expulzarea sau puşcăria
Verdictul a fost citit în absenţa acuzaţilor, care au acuzat constant că procesul lor este unul pur politic. Alţi 11 parlamentari au fost acuzaţi pentru fapte similare şi se află în aşteptarea verdictelor.
Apărut dintr-o mişcare a studenţilor, partidul Vetëvendosje este adeptul acţiunilor de stradă, adesea violente. Formaţiunea s-a plasat pe prima poziţie la alegerile parlamentare din iunie anul trecut, dar Albin Kurti a fost nevoit să renunţe la a fi desemnat prim-ministru după ce diverse formaţiuni politice conduse de foşti lideri ai rebelilor separatişti de etnie albaneză din Kosovo s-au coalizat.
Acordul de delimitare a frontierei dintre Kosovo şi Muntenegru a fost încheiat în 2015, dar documentul încă nu a fost ratificat de parlamentul kosovar. Partidele de opoziţie nu susţin acordul privind frontiera cu Muntenegrul, susţinând că Kosovo ar pierde o suprafaţă de circa 8.000 de hectare.
De asemenea, opoziţia kosovară este împotriva unui acord semnat în 2013 de Belgrad şi Pristina ca parte a dialogului mediat de Uniunea Europeană, înţelegere care ar acorda drepturi suplimentare minorităţii sârbe din nordul Kosovo. Politicienii din opoziţie kosovari afirmă că acest acord practic divizează Kosovo pe criterii etnice.
Independenţa provinciei sârbe Kosovo, proclamată de parlamentul de la Pristina în februarie 2008, a fost recunoscută de majoritatea statelor membre ale UE. Singurele ţări din blocul comunitar care nu au făcut acest lucru sunt Spania, România, Slovacia, Grecia şi Cipru.