Patru tipuri de gânditori. În care te regăsești?

La ce ne gândim, de fapt, într-o zi obișnuită? Un studiu bazat pe peste 23.000 de răspunsuri date în timp real arată că mintea modernă este ocupată mai ales de muncă, oboseală, mâncare și dorința de a reveni în pat. Cercetătorii au identificat și patru tipare de gândire: cei preocupați de lume, cei concentrați pe casă și bani, cei atenți la corp și emoții și cei care își împart mintea între carieră și distracție.

Economiști de la Claremont Graduate University din California și Wuhan University din China au încercat să afle ce le trece oamenilor prin minte în viața de zi cu zi.

Vezi și: Destinații de vacanță care îți schimbă viața

La studiu au participat 258 de persoane cu vârste între 19 și 71 de ani. Timp de două săptămâni, o aplicație le-a trimis câte opt alerte pe zi, la ore aleatorii. La fiecare semnal, participanții au notat la ce se gândeau, ce făceau și cât de fericiți se simțeau.

Au fost adunate peste 23.000 de răspunsuri. Analiza a arătat că gândurile urmează ritmul zilei: munca domină în timpul programului, iar seara apar mai des divertismentul și activitățile personale, relatează The Guardian.

Aproximativ jumătate dintre gânduri erau intenționate. Restul apăreau spontan, prin rătăcirea minții, amintiri sau griji intruzive.

La ce ne gândim cel mai mult

Senzațiile și stările fizice, precum oboseala și somnolența, au reprezentat aproape o cincime dintre gânduri.

Munca a ocupat 17%, iar mâncarea 14%. Aproximativ 10% dintre gânduri s-au referit la hobby-uri, jocuri, artă și divertisment, iar o proporție similară la relații.

Atunci când participanții s-au gândit la ceva ce își doreau, aproape jumătate dintre răspunsuri au vizat mâncarea sau băutura, în special cafeaua. Dintre nevoile menționate, 29% erau legate de relaxare, somn sau un pui de somn.

Mintea era rareori complet goală. Doar o fracțiune de procent dintre participanți au spus că nu se gândeau la nimic.

Și mai rare au fost gândurile despre sex. Cercetătorii cred însă că rezultatul poate fi explicat prin reticența oamenilor de a le nota. Un sfert dintre alertele trimise de aplicație au rămas, de altfel, fără răspuns.

• Cei care se îngrijorează – Prima categorie identificată după tiparul de gândire este formată din oamenii preocupați mai mult decât media de evenimente globale, politică, războaie și probleme sociale. Ei s-au gândit la aceste teme cu aproximativ 60% mai mult decât ceilalți și la propria siguranță și sănătate cu aproximativ 50% mai mult. Printre cuvintele întâlnite des în răspunsurile lor s-au aflat „singurătate”, „durere”, „foame”, „oboseală” și „treaz”. Acest grup s-a gândit la muzică aproape de două ori mai des decât media. Cercetătorii presupun că muzica poate fi folosită pentru a reduce presiunea emoțională produsă de celelalte preocupări.

• Cei concentrați pe casă și lucrurile practice – A doua categorie se gândește mai mult la gospodărie, treburi zilnice, bani și probleme care trebuie rezolvate. Aceste teme au apărut cu aproximativ 50% mai des decât media. Membrii grupului s-au gândit frecvent și la povești din filme, cărți sau seriale. În răspunsurile lor apar cuvinte precum „rezolvare”, „proces”, „dezbatere” și „document”. Tiparul nu este definit de profesia sau situația familială a persoanei, ci de temele care îi ocupă cel mai des mintea.

• Cei preocupați de corp și starea interioară – A treia categorie acordă cea mai mare atenție senzațiilor fizice, emoțiilor și modului în care corpul și mintea reacționează la lumea din jur. Este cel mai tânăr grup, cu o vârstă medie de 32 de ani. Aproape două treimi dintre participanți sunt femei. Acești oameni au avut și cea mai mare proporție de gânduri nedorite sau intruzive: 28%. Printre cuvintele folosite frecvent se află „terapeut”, „durere” și „copleșit”. Autorii spun că acest grup arată și cât de ușor se poate trece de la un tipar la altul. O problemă fizică sau emoțională apărută în timpul studiului putea muta temporar atenția unei persoane asupra corpului și simptomelor.

• Cei care muncesc mult și se distrează intens – Ultimul grup își împarte gândurile mai ales între muncă și timpul liber. Acești participanți s-au gândit la serviciu cu 50% mai mult decât media, dar și la hobby-uri, jocuri și artă cu aproximativ 25% mai mult. Grupul a avut cele mai mari venituri și cele mai ridicate scoruri de fericire. În el se aflau ceva mai mulți bărbați decât femei. Printre cuvintele întâlnite în răspunsuri s-au aflat „relaxare”, „prezentare”, „zbor”, „proiect” și „sală de sport”.

Gândurile par să conteze mai mult decât activitatea

Studiul a testat și ideea atribuită împăratului și filosofului Marcus Aurelius potrivit căreia „fericirea vieții depinde de calitatea gândurilor”.

Citește și: Chișinăul apără dreptul militarilor moldoveni de a purta drapelul național în Zona de Securitate

Cercetătorii au constatat că tema gândurilor unei persoane anticipa nivelul său de fericire mai bine decât orice alt element analizat, inclusiv activitatea desfășurată în acel moment. „Poate că Marcus Aurelius a înțeles ceva”, au concluzionat autorii, citați de The Guardian.

Cele patru categorii nu sunt definitive și nu reprezintă tipuri fixe de personalitate. Oamenii pot trece de la un tipar la altul în funcție de perioadă, sănătate, muncă sau problemele personale.

Autorii spun că este nevoie de un studiu mai lung și de mai mulți participanți pentru confirmarea rezultatelor. Există și o limită importantă: lucrarea este deocamdată un preprint și nu a fost încă evaluată de alți cercetători înaintea publicării într-o revistă științifică.

În plus, participanții provin din societăți occidentale, educate, industrializate, bogate și democratice. Tiparele lor de gândire pot fi foarte diferite de cele ale oamenilor din alte medii culturale și economice.

Studiul nu spune, așadar, că întreaga omenire poate fi împărțită în patru categorii. Arată însă cât de mult ne ocupă mintea lucrurile obișnuite: munca, cafeaua, facturile, corpul, grijile și dorința de a mai dormi puțin.

Diverse