RTV.net

PDM califică drept politică rezoluţia critică a PE privind Acordul de Asociere a R.Moldova

Reprezentanţii Partidului Democrat (PDM) aflat la guvernare în Republica Moldova consideră că rezoluţia critică din Parlamentul European cu privire la implementarea Acordului de Asociere dintre Republica Moldova şi Uniunea Europeană este mai mult un document politic, dar recunosc unele restanţe în implementarea reformelor şi asigură că republica rămâne ataşată valorilor europene, informează joi Radio Chişinău, potrivit agerpres.

Autorităţile de la Chişinău recunosc că există anumite restanţe în implementarea reformelor şi vor încerca să remedieze situaţia, a declarat pentru Radio Chişinău purtătorul de cuvânt al PDM, Vitalie Gamurari.

Citeşte şi: Americanii se tem că ar putea pierde un război în faţa Rusiei sau a Chinei

“Nu este vorba despre nedorinţa de a îndeplini Acordul de Asociere, doar că sunt anumite lacune, anumite întârzieri (…) Este un raport care spune că lucrurile nu merg chiar atât de bine cum se doreşte, eu nu văd mari probleme în acest sens, contează ca autorităţile de la Chişinău să facă o analiză, deşi e bine cunoscut care sunt restanţele şi care sunt reformele implementate”, a spus Gamurari.

Acesta a dat asigurări că Republica Moldova “rămâne în barca vectorului european şi îşi doreşte – cu ajutorul moral, nu de fiecare dată financiar, al instituţiilor europene – să depăşească crizele cu care s-a confruntat”.

Citeşte şi: Donald Tusk anunţă un summit pentru oficializarea acordului dintre UE şi Marea Britanie

Parlamentul European a adoptat, miercuri, cu 396 de voturi pentru şi 76 împotrivă, o rezoluţie privind implementarea Acordului de Asociere dintre Republica Moldova şi Uniunea Europeană. Deputaţii europeni au criticat Republica Moldova pentru regresul în implementarea standardelor democratice.

De asemenea, raportul relevă că Republica Moldova este capturată de interese oligarhice, cu o concentrare a puterii economice şi politice în mâinile unui mic grup de oameni care îşi exercită influenţa asupra parlamentului, guvernului, partidelor politice, administraţiei de stat, poliţiei, sistemului judiciar şi mass-media.