Parlamentul European a adoptat miercuri, în plenul său reunit la Strasbourg, o rezoluţie privind “Necesitatea unui mecanism cuprinzător pentru democraţie, statul de drept şi drepturi fundamentale” care să se aplice în toate statele UE.
Rezoluţia grupurilor politice cu excepţia celui al Europenilor Conservatori şi Reformişti (ECR), care au propus un alt proiect respins automat în urma votului din plen de miercuri, a fost adoptată prin ridicare de mâini, transmite agerpres.
În rezoluţia propusă de trei eurodeputaţi polonezi şi unul danez din grupul ECR se menţiona, printre altele, că “prin tratat UE dispune de mecanisme suficiente pentru a preveni încălcările extraordinare ale drepturilor şi valorilor pe care se întemeiază Uniunea” şi că, fără o bază solidă în tratate, “continuarea presiunilor pentru înfiinţarea unui mecanism pentru DSF (democraţie, stat de drept şi drepturi fundamentale) ar contraveni principiilor şi valorilor pe care se întemeiază Uniunea şi principiilor statului de drept, atribuirii competenţelor şi subsidiarităţii”.
Citeşte şi: Trump trimite un militar de carieră în funcţia de ambasador SUA în Arabia Saudită
În rezoluţia adoptată, Parlamentul îşi justifică demersul prin faptul că în 2014 Comisia Europeană a instituit un cadru pentru statul de drept la care s-a apelat o singură dată, acest instrument dovedindu-se insuficient pentru a preveni sau înlătura ameninţările la adresa statului de drept, dar şi prin faptul că UE nu are un mecanism obiectiv şi permanent de monitorizare a democraţiei, a drepturilor fundamentale şi a statului de drept în toate statele membre.
De asemenea, rezoluţia invocă faptul că există un număr mare de proceduri de constatare a neîndeplinirii obligaţiilor în domeniul justiţiei, drepturilor fundamentale şi cetăţeniei, precum şi faptul că ameninţările la adresa democraţiei, statului de drept şi drepturilor fundamentale au fost tratate prin reacţii ad hoc, ceea ce a condus la abordări foarte diferite de la un stat membru la altul.
În acelaşi timp, rezoluţia menţionează că mecanismul la care face referire este cu atât mai necesar cu cât CE a iniţiat procedura prevăzută la art. 7 ca reacţie la situaţia din Polonia, aceeaşi procedură fiind iniţiată de PE în cazul Ungariei.
Rezoluţia notează că “aceste reacţii ale UE sunt în general mai degrabă reactive decât preventive, fiind îngreunate de atenţia inegală şi politizată acordată în diferite state membre provocărilor la adresa democraţiei, statului de drept şi drepturilor fundamentale”.
Textul legislativ ţine cont şi de propunerea din mai 2018 a CE de regulament al Parlamentului European şi al Consiliului privind protecţia bugetului Uniunii în cazul unor deficienţe generalizate în ceea ce priveşte statul de drept în statele membre şi de un aviz al Curţii Europene de Conturi care subliniază necesitatea de a clarifica mai bine sursele de îndrumare şi procedurile prin care se poate stabili existenţa unor deficienţe generalizate ale statului de drept în statele membre.
Eurodeputaţii “regretă faptul că Comisia nu a prezentat încă o propunere pentru a înfiinţa un mecanism cuprinzător al UE privind democraţia, statul de drept şi drepturile fundamentale şi invită Comisia să facă acest lucru, în special prin propunerea de a adopta Acordul interinstituţional privind Pactul UE pentru DSF(…), în viitoarea sa iniţiativă nelegislativă pentru a impune cu mai multă stricteţe aplicarea statului de drept în Uniunea Europeană”.
PE îşi reiterează apelul în favoarea unui “mecanism al UE cuprinzător, permanent şi obiectiv de protecţie a democraţiei, statului de drept şi drepturilor fundamentale”, subliniind că un astfel de mecanism “este necesar acum cu mai mare urgenţă decât oricând”.
Rezoluţia reaminteşte principalele elemente ale unui astfel de mecanism propus de PE sub forma unui pact interinstituţional pentru DSF, care constă “într-o revizuire anuală bazată pe elemente concrete şi nediscriminatorii, care să evalueze, pe picior de egalitate, respectarea de către toate statele membre ale UE a valorilor prevăzute la articolul 2, cu recomandări specifice fiecărei ţări printr-un Raport european privind DSF, urmat de o dezbatere interparlamentară şi un ciclu permanent de politică DSF în cadrul instituţiilor UE”.
Citeşte şi: Pedepese capitale în Iran! Doi oameni au fost executaţi pentru infracţiuni economice
De asemenea, textul stipulează că “raportul european privind DSF trebuie să integreze şi să completeze instrumentele existente, în special Tabloul de bord privind justiţia, (…) înlocuind Mecanismul de cooperare şi de verificare pentru Bulgaria şi România”.
Rezoluţia invită CE “să aibă în vedere corelarea propunerii sale de regulament privind protecţia bugetului Uniunii în cazul unor deficienţe generalizate în ceea ce priveşte statul de drept cu un mecanism UE cuprinzător, permanent şi obiectiv pentru protejarea democraţiei, statului de drept şi drepturilor fundamentale”.
În acelaşi timp, textul adoptat invită Consiliul “să ajungă la un acord pentru a adera la acordul interinstituţional privind Pactul pentru DSF şi să sprijine şi alte propuneri ale Comisiei de consolidare a democraţiei, a statului de drept şi a drepturilor fundamentale”.
PE avertizează că “în cazul în care Comisia şi Consiliul resping în continuare instituirea unui Pact pentru DSF, Parlamentul ar putea lua iniţiativa de a lansa un proiect-pilot pentru DSF şi o dezbatere interparlamentară”.
De asemenea, legislativul comunitar cere Consiliului să îşi asume “cu toată seriozitatea rolul instituţional în cadrul procedurilor în curs de desfăşurare în temeiul articolul 7 alineatul (1) din TUE şi să informeze Parlamentul imediat şi pe deplin pe parcursul tuturor etapelor procedurii”.
