Global Look Press
Parlamentul European (PE), reunit în sesiune plenară săptămâna aceasta, a convenit marţi să mobilizeze 397,5 milioane de euro din Fondul de solidaritate al Uniunii Europene (FSUE) pentru a ajuta 17 state membre şi trei ţări în curs de aderare să protejeze sănătatea publică în contextul COVID-19. Statele beneficiare sunt: Austria, Belgia, Croaţia, Cehia, Estonia, Franţa, Germania, Grecia, Ungaria, Irlanda, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Portugalia, România, Spania, Albania, Muntenegru şi Serbia, potrivit agerpres.
României îi este alocată suma de 13.926.870 de euro în cadrul bugetului general al Uniunii pentru exerciţiul financiar 2021, conform unui comunicat de presă al legislativului european.
Citește și : Poliţia italiană a destructurat o reţea de trafic cu oxicodonă
O sumă suplimentară de 86,7 milioane de euro va fi alocată Greciei şi Franţei în ceea ce priveşte dezastrele naturale cu care s-au confruntat ambele ţări în al doilea semestru al anului 2020.
Într-o rezoluţie adoptată marţi, eurodeputaţii subliniază că impactul tot mai mare al schimbărilor climatice şi intensificarea dezastrelor naturale fac ca ţările europene să devină din ce în ce mai vulnerabile. Textul, aprobat cu 668 voturi pentru, 10 împotrivă şi 18 abţineri, subliniază dificultăţile cu care se confruntă ţările beneficiare în calcularea rapidă a costurilor pagubelor suferite în urma dezastrelor naturale. Pentru a remedia aceste probleme, eurodeputaţii invită Comisia să exploreze modalităţi de reducere a obstacolelor birocratice, făcând alocările de fonduri “cât mai flexibile cu putinţă”, pentru a asigura “acţiuni rapide şi sprijin prompt” pentru regiunile şi ţările afectate de dezastre.
Eurodeputaţii subliniază importanţa “vitală” a îmbunătăţirii gradului de pregătire şi prevenire a riscurilor. Pentru a realiza acest lucru şi pentru a reduce la minimum impactul crizelor, Comisia şi guvernele naţionale ar trebui “să consolideze cercetarea şi educaţia” pentru a răspunde la situaţii de criză. Bugetul FSUE ar trebui să fie suficient de mare nu numai pentru a contribui la acoperirea costurilor de reconstrucţie, ci şi pentru a consolida rezilienţa la schimbările climatice înainte de producerea dezastrelor.
Citește și : Negocierile privind certificatul sanitar european ‘au rămas în aer’
Parlamentul European solicită UE să acorde o atenţie deosebită teritoriilor sale ultraperiferice, insulelor şi zonelor predispuse la o activitate seismică sau vulcanică intensă – părţi ale Europei expuse în mod deosebit riscului de dezastre naturale. Eurodeputaţii doresc ca FSUE să ia în considerare şi catastrofele regionale şi transfrontaliere într-un mod mai cuprinzător.
În plus, PE solicită Comisiei să ofere sprijin tehnic şi administrativ ţărilor care primesc finanţare pentru a le ajuta să elaboreze strategii pe termen lung de reducere a impactului dezastrelor naturale regionale şi al urgenţelor de sănătate publică.