Pierderea și reafirmarea identității…
„Pe fundalul războaielor din Ucraina și Israel autoritățile moldovene au decis, în sfârșit, să dea publicității proiectul Strategiei securității naționale a Republicii Moldova. Dezbaterea publică a acestui document devine de importanță existențială după contestarea identității Republicii Moldova de către Vladimir Putin și după confirmarea identității regimului putinist către APCE…”, este de părere Victor Pelin într-un editorial pentru IPN
Moldova își pierde identitatea?
Pe fundalul războaielor din Ucraina și Israel, începute de Rusia și, respectiv, de organizația paramilitară palestiniană islamistă “Hamas”, președintele Vladimir Putin a decis să-și exprime public îngrijorarea privind pierderea identității Moldovei. Potrivit lui, elitele Republicii Moldova cred, în general, că nu sunt moldoveni. Ei se identifică drept români… Pierderea totală a identității țării este alegerea actualei conduceri a Moldovei. Dar, repet, nimeni nu-i poate opri, decât însuși poporul Moldovei, dacă mai sunt oameni în această țară care se mai consideră moldoveni.
Dacă președintele Putin a decis să se exprime în public despre identitatea Republicii Moldova, înseamnă că aceasta din urmă e în mare pericol. Exact așa, o jumătate de an înaintea agresării Ucrainei, liderul de la Kremlin a contestat și identitatea Ucrainei, în faimosul său articol intitulat “Despre unitatea istorică a rușilor și ucrainenilor”, în care a ajuns la concluzia că ideea unei Ucraine independente nu poate fi decât anti-rusească. Asta după ce anexase Crimeea și instigase la război în regiunile Donbass și Lugansk.
La prima vedere, logica lui Putin este una paradoxală. Pe de o parte, reafirmarea identității ucrainene, diferită de cea rusească, este considerată drept un pericol pentru interesele Rusiei. Respectiv, a fost declanșat un război de nimicire a statului ucrainean și a ucrainenilor ca națiune. Această sarcină a fost formulată explicit chiar în primele zile ale invaziei rusești, în oficiosul RIA NOVOSTI, iar apoi a fost reconfirmată de unul dintre ideologii partidului de guvernământ “Edinaya Rossia”.
Citeşte şi: Șor susține că nu îi pasă ‘absolut deloc’ de sancțiunile impuse de Canada – Stiripesurse.md
Pe de altă parte, Republica Moldova, dimpotrivă, este acuzată că și-ar pierde identitatea. Manifestarea îngrijorării lui Putin, în acest sens, este însoțită de o incitare la revoltă a celor care se mai consideră moldoveni și care împărtășesc orbește ideile putiniste. De fapt, nu există niciun fel de paradox – orice idei și acțiuni care contravin ideologiei imperialiste – Russkii Mir, sunt combătute, inclusiv prin intermediul războaielor, deopotrivă, hibride și armate. De aceea, consolidarea identității ucrainene a vecinilor noștri, precum și apropierea firească a Republicii Moldova de România, unde se regăsesc toate monumentele istorice ale Moldovei medievale, deci și rădăcinile noastre etno-culturale, sunt și vor fi contestate de regimul putinist și acoliții acestuia din filiala frontului imperialist rusesc de la Chișinău.
Reafirmarea identității Rusiei putiniste
În timp ce președintele Putin se îngrijește de identitatea ucrainenilor și a moldovenilor, instituțiile internaționale redescoperă identitatea politică a acestuia și a regimului pe care l-a edificat în Rusia. Astfel, în octombrie 2022, Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (APCE) a adoptat o Rezoluție prin care a recunoscut regimul din Rusia drept unul terorist. O lună mai târziu, în noiembrie 2022, Parlamentul European a confirmat statutul regimului putinist – stat sponsor al terorismului. În iulie 2023, și Adunarea parlamentară a Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE) a adoptat o Rezoluție în care a recunoscut Rusia în calitate de stat sponsor al terorismului. În astfel de circumstanțe, se impune concluzia că terorismul și amenințarea recurgerii la acesta reprezintă, de fapt, instrumentarul pe care regimul putinist îl utilizează în procesul de edificarea a Russkii Mir.
Recent, am putut constata că, de fapt, caracterul terorist al regimului putinist nu a fost exprimat de o manieră exhaustivă. Astfel, la 13 octombrie 2023, APCE a mai adoptat o Rezoluție, în care se afirmă că aflarea lui Vladimir Putin la guvernarea timp de aproape un sfert de veac a transformat Federația Rusă într-o dictatură care „reprezintă o amenințare la adresa păcii și securității internaționale”. În consecință, APCE a îndemnat:
-toate statele părți la Statutul Curții Penale Internaționale au datoria să-l aresteze pe Vladimir Putin, atunci când acesta va intra în jurisdicția lor, ținând cont de mandatul de arestare emis de Curtea Penală Internațională la 17 martie 2023;
-statele membre ale Consiliului Europei să-l recunoască pe Vladimir Putin ca ilegitim după încheierea actualului său mandat prezidențial și să înceteze orice contact cu acesta, cu excepția celor cu caracter umanitar sau în scop de instaurare a păcii;
-Tribunalul Penal Internațional ad-hoc să investigheze toate evenimentele de pe teritoriul Ucrainei din februarie 2014, începând cu anexarea ilegală a Crimeii, războiul din regiunea Donbass și doborârea cursei aviatice MH17 etc.
Așadar, cu efortul instituțiilor internaționale s-a reușit reconfirmarea identității regimului putinist – dictatură teroristă, lipsită de legitimitate în raporturile sale internaționale. Este curios că imediat după confirmarea identității regimului putinist, chiar a doua zi, unul dintre aliații tradiționali ai Rusiei – Armenia, a ratificat aderarea la Statutul Curții Penale Internaționale. Un semnal demn de toată aprecierea!
Atitudini și tăceri suspecte…
Delegația Republicii Moldova, constituită din deputați ai Parlamentului, a participat și ea la lucrările APCE, care au contribuit la precizarea identității regimului putinsit. Unul dintre membrii delegației, care nu scapă nicio ocazie ( vezi 2022, 2023) de a se identifica în calitate de fan al lui Vladimir Putin și care a participat la lucrările recente ale APC, a făcut un bilanț al acestora, evitând însă să se refere și la Rezoluția privind identitatea regimului putinist. Astfel, se confirmă odată în plus că exponenții partidelor pro-putiniste din Republica Moldova preferă să treacă sub tăcere metodele utilizate în vederea edificării Russkii Mir, dar și reacțiile comunității internaționale față de aceste metode.
În aceeași ordine de idei, este de remarcat că adoptarea menționatei rezoluții APCE a avut loc peste o săptămână după declanșarea terorii Hamas împotriva Israelului, pe care regimul putinist nu a condamnat-o. Dimpotrivă, liderii Hamas i-au mulțumit regimului putinist pentru că a blocat adoptarea unei decizii de condamnare de către Consiliul de Securitate al ONU. Mai mult, un alt lider Hamas, într-un interviu pentru filiala Russia Today, a declarat că: “Avem fabrici pentru producția de arme de asalt Kalashnikov și cartușe pentru acestea. Producem cartușe cu permisiunea rușilor”. Iată înspre ce scopuri sunt îndreptate o parte din ajutoarele internaționale pentru Fâșia Gaza. Respectiv, am putea presupune că Hamas și alte organizații teroriste au devenit instrumente pentru edificarea lumii multipolare.
Este oarecum evident că dacă Rusia nu condamnă teroarea Hamas, la fel procedează și liderii blocului comuno-socialist. Aceștia din urmă au deținut funcția de președinte al Republicii Moldova, respectiv, după expirarea mandatelor prezidențiale, în mod firesc, au continuat să-și exprime regretul în legătură cu anumite cazuri tragice, care au avut loc în Rusia. Așa a procedat liderul comunist Vladimir Voronin, în 2012, la fel a procedat și liderul socialist Igor Dodon, în 2021. Nu însă și în cazul terorii declanșate de Hamas împotriva Israelului.
În circumstanțele menționate mai sus, nu ne rămâne decât să ne amintim de cuvintele de laudă pe care le-a avut liderul Partidului Liberal și ex-președintele Parlamentului, Mihai Ghimpu, la adresa virtuților poporului evreu și a unuia pe care l-a considerat parte a acestuia, Oleg Reidman – creierului Partidului Comuniștilor din Republica Moldova. Din păcate, ultimul n-a exprimat nici el vreo atitudine de condamnare a terorismului Hamas. Am putea crede că disciplina de partid și alinierea la poziția regimului putinsit sunt mai importante decât exprimarea empatiei față de cei suferinzi.
Concluzii
Pe fundalul războaielor din Ucraina și Israel autoritățile moldovene au decis, în sfârșit, să dea publicității proiectul Strategiei securității naționale a Republicii Moldova. Dezbaterea publică a acestui document devine de importanță existențială după contestarea identității Republicii Moldova de către Vladimir Putin și după confirmarea identității regimului putinist către APCE.
