Piesa cu care România participă la Eurovision 2026, „Choke Me”, interpretată de Alexandra Căpitănescu, este criticată în presa britanică după ce activiști și specialiști au spus că versurile ar prezenta într-o lumină pozitivă strangularea sexuală, o practică despre care medicii avertizează că poate provoca leziuni cerebrale sau chiar moartea.
Criticile au apărut după publicarea unui articol în The Guardian, în care activiști împotriva violenței sexuale afirmă că melodia ar transmite un mesaj periculos, mai ales pentru publicul tânăr.
Citește și: Moldova va exporta energie electrică din surse regenerabile în Ucraina
„Se joacă cu viețile tinerelor”
Piesa României a atras reacții dure deoarece expresia „choke me” („strânge-mă de gât”) este repetată de aproximativ 30 de ori în cele trei minute ale melodiei.
În versuri apar și expresii precum „Îmi este greu să respir”, „Vreau să mă strângi de gât” sau „Fă-mi plămânii să explodeze”.
Activistele citate de publicația britanică spun că astfel de mesaje pot contribui la normalizarea unei practici riscante.
Clare McGlynn, profesoară de drept la Universitatea Durham și autoarea volumului „Ascensiunea pornografiei extreme și cum putem lupta împotriva ei”, afirmă că repetarea acestor mesaje sexualizate „arată o lipsă alarmantă de preocupare pentru sănătatea și bunăstarea tinerelor”.
Ea avertizează că alegerea și promovarea piesei „reprezintă o normalizare iresponsabilă a unei practici periculoase”.
„Se joacă iresponsabil cu viețile tinerelor. Dovezile medicale care apar arată că strangularea sexuală frecventă provoacă leziuni cerebrale la tinere”, a spus McGlynn.
Reacții și apeluri pentru modificarea piesei
Controversa s-a extins rapid pe rețelele sociale, unde unii fani ai concursului Eurovision cer descalificarea piesei sau modificarea versurilor.
În trecut, Uniunea Europeană de Radio și Televiziune (EBU), organizatoarea competiției, a intervenit în mod similar în cazul unor piese considerate problematice.
De exemplu, anul trecut, după o plângere a BBC, EBU a cerut schimbarea titlului și versurilor melodiei Maltei, care conținea un joc de cuvinte în care „kant” – cuvânt ce în malteză înseamnă „a cânta” – putea fi confundat cu un termen vulgar în engleză.
În alte ediții, organizatorii au obligat artiștii să elimine din melodii cuvinte precum „shit” sau „pussy”.
Artista spune că versurile sunt o metaforă
Alexandra Căpitănescu a respins criticile și a explicat că imaginile din versuri au un sens metaforic.
Potrivit artistei, piesa descrie sentimentul de a fi copleșit de emoții puternice și „sufocat” de îndoiala de sine, nu o practică sexuală.
Un comentator cunoscut din comunitatea Eurovision, YouTuberul norvegian ESC Norway, care este psiholog, consideră însă că piesa folosește subiectul pentru a genera controverse.
„Ei știu ce fac și folosesc un subiect care a devenit popular și normalizat prin cultura pornografiei, ceea ce este foarte periculos”, a spus acesta.
Studii: riscuri serioase pentru sănătate
Articolul citează și cercetări recente potrivit cărora mai mult de jumătate dintre persoanele sub 35 de ani spun că au experimentat strangularea, iar aproape o treime cred în mod greșit că există modalități sigure de a strangula pe cineva.
Mai multe studii au identificat modificări la nivelul creierului la femeile care au fost strangulate în mod repetat în timpul actului sexual, inclusiv indicatori ai unor leziuni cerebrale și perturbări ale zonelor asociate cu depresia și anxietatea.
Aproape jumătate dintre femei au spus că au simțit anxietate în timpul sau după astfel de episoade și chiar și o strangulare de scurtă durată poate avea consecințe pe termen lung asupra sănătății.
Eurovision, sub presiune politică
În paralel, ediția din acest an a Eurovision se confruntă și cu un boicot parțial din cauza participării Israelului, acuzat de unii critici că ar fi comis genocid împotriva palestinienilor din Gaza.
Concursul a fost criticat și anul trecut, când guvernul israelian a difuzat reclame plătite pe rețelele sociale pentru a încuraja voturile pentru piesa țării sale.
Mai multe televiziuni europene, inclusiv din Irlanda, Olanda, Belgia, Spania, Islanda și Finlanda, au cerut ulterior un audit al sistemului de vot, după suspiciuni că israelieni ar fi votat de zeci sau chiar sute de ori folosind carduri europene.
