Conform raportului anual al Serviciul Copernicus al UE privind schimbările climatice, temperatura medie în 2024 a fost cu +1,6 grade Celsius peste nivelurile preindustriale, scrie Biziday.
Astfel, anul trecut s-a înregistrat o creștere cu +0,1 grade Celsius față de 2023, care fusese la rândul său un an cu temperaturi record, dar s-a considerat că după epuizarea fenomenului natural El Nino temperatura globală ar fi trebuit să scadă până în 2026-2027, fapt care nu s-a întâmplat. Astfel, Europa s-a încălzit cel mai mult, temperatura medie având o deviație de +1,47 grade Celsius față de media perioadei 1990-2020.
Datele Copernicus mai arată și că 44% din planetă a fost afectată de un stres termic puternic sau chiar extrem pe 10 iulie 2024, iar cea mai caldă zi înregistrată vreodată, la nivel planetar, a fost 22 iulie.
Citește și: În perioada 3 – 9 ianuarie 2025, au activat 848 de carabinieri la menținerea și asigurarea ordinii publice
„Există acum o probabilitate extrem de mare ca limita de +1,5 °C, prevăzută în Acordul de la Paris să fi fost depășită pe termen lung. Aceste temperaturi globale ridicate, împreună cu nivelurile record ale vaporilor de apă din atmosferă în 2024, au generat valuri de căldură fără precedent și evenimente cu precipitații abundente, provocând suferință pentru milioane de oameni”, a spus dr. Samantha Burgess, director adjunct la Copernicus.
Este de așteptat, de asemenea, ca utilizarea combustibililor fosili să fi bătut și ea un record în 2024, emisiile de carbon produse de acestea fiind cauza încălzirii globale.
Oamenii de știință estimează că, până la sfârșitul secolului, în acest ritm, se va atinge o creștere a temperaturii medii globale de +2,7 grade Celsius, considerată catastrofală în primul rând pentru supraviețuirea oamenilor pe Pământ. Pentru a putea limita creșterea acestei medii la +1,5 grade Celsius, emisiile generate de arderea combustibililor fosili (petrol, gaze, cărbune) trebuie să scadă cu 45% până în 2030.