Planul lui Trump pentru NATO

Foști oficiali de securitate națională și experți în materie de apărare ce ar putea face parte dintr-o potențială nouă administrație Trump anticipează un plan de reformare drastică a NATO în care Washingtonul ar juca un rol mult diminuat în raport cu Europa, relatează Politico.

Potrivit lui Dan Caldwell, un expert la curent cu concepțiile celor din cercul de securitate națională al fostului președinte, aceștia ar viza o „reorientare radicală” a NATO, în contextul în care SUA se confruntă cu creșterea datoriei, recrutarea militară în scădere și o bază industrială rămasă în urma Rusiei și Chinei, potrivit stiripesurse.

Citește și : Mircea Geoană contraatacă după acuzațiile de plagiat

Astfel, principala temă de dezbatere în cercul lui Trump este cât de mult ar trebui SUA să împingă Europa către o arhitectură de securitate apropiată viziunii fostului președinte american.

Un plan pentru NATO

Potrivit planului anticipat, SUA și-ar păstra umbrela nucleară deasupra Europei, menținându-și puterea aeriană și bazele din Germania, Anglia și Turcia, precum și forțele navale. Între timp, cea mai mare parte a infanteriei, blindatelor, logisticii și artileriei ar trece în cele din urmă în mâinile europenilor.

Componente ale acestui plan au apărut într-un articol publicat în februarie 2013 de către Centrul pentru Reînnoirea Americii, afiliat lui Trump, dar de atunci s-a conturat un consens mai larg asupra anumitor detalii ale planului.

Principala turnură presupune o diminuare substanțială a rolului de securitate al SUA la unul de sprijin în vremuri de criză în loc de furnizor principal al puterii de luptă în Europa, a explicat Caldwell, fost consilier al lui Russell Vought – directorul de politici al Convenției Naționale Republicane și așteptat să primească o funcție înaltă într-o eventuală a doua administrație Trump.

Planul prevede un sistem NATO pe două niveluri, în baza propunerii fostului oficial Keith Kellogg, militar în rezervă, potrivit căreia țările membre care nu îndeplinesc încă obiectivul de 2% din PIB pentru apărare nu se vor bucura de „garanțiile de securitate ale SUA”, a declarat sub rezerva anonimatului un expert de securitate națională aliniat concepției lui Trump. Asumpția în acest caz este că Articolul 5 privind apărarea reciprocă este interpretabil și nu prevede obligația ca fiecare membru în parte să răspundă militar.

Recent, Trump a părut de fapt să invite la un atac rusesc împotriva țărilor NATO care nu își respectă obligațiile, avertizând că îi va „încuraja” pe ruși să „facă ce naiba vor” cu țările membre care nu au atins încă pragul de 2% din PIB privind cheltuielile pentru apărare, la un deceniu după ce aliații NATO s-au angajat să facă acest lucru la summitul lor din 2014 din Țara Galilor.

Statele Unite sunt de departe cel mai mare sponsor al operațiunilor NATO, cu circa 860 de miliarde de dolari pentru apărare, adică 68% din cheltuielile totale ale membrelor NATO în 2023. O parte substanțială din această sumă, care se ridică la aproximativ 3,5 % din PIB-ul SUA, este destinată apărării Europei, spune Jeremy Shapiro, director de cercetare la Consiliul European pentru Relații Externe.

În urma unei întrevederi cu președintele american Joe Biden la Washington la începutul acestei luni, secretarul general demisionar al NATO, Jens Stoltenberg, a anunțat că 23 dintre cei 31 de membri NATO urmează să atingă pragul alianței. “Este mai mult de dublu față de acum patru ani”, a explicat el. Este de așteptat ca printre acestea să se afle Germania prima dată de la începutul anilor 1990, al cărui ministrul apărării, Boris Pistorius, a solicitat chiar ca Germania să ajungă la 3,5% din PIB pentru apărare.

Europa trebuie să preia mai mult din sarcina de apărare

Unii dintre experții aliniați lui Trump se concentrează în principal pe problema cheltuielilor, în timp ce alții doresc ca țările europene să cheltuiască mai mult, dar, totodată, să își asume mult mai mult din povara militară.

Ne dorim o NATO activă dar una care să aibă în frunte Europa, așa cum a fost gândită inițial Alianța de către Dwight Eisenhower, explică Elbridge Colby, fostul coordonator al Strategiei Naționale de Apărare a lui Trump, explicând că europenii trebuie să-și asume o povară financiară mai consistentă.

SUA nu are suficiente forțe militare și nu se poate confrunta cu rușii în Europa în timp ce știe că „chinezii și rușii colaborează, iar chinezii reprezintă o amenințare mai periculoasă și mai semnificativă”.

Kiron Skinner, fostul șef al departamentului de planificare politică al lui Trump și un jucător-cheie în Proiectul 2025, o agendă pentru al doilea mandat al lui Trump, subliniază: „Trebuie să redimensionăm rolul Americii în lume în secolul XXI și despre asta cred că este vorba”, a spus ea.

„NATO are o contribuție semnificativă de adus în teatrul Atlantic și în teatrul Indo-Pacific, dar trebuie să avem mai multă gândire strategică de ambele părți”, a adăugat ea.

Un acord de pace în Ucraina

O altă componentă importantă a planului este o soluționare rapidă a conflictului din Ucraina printr-un acord prin care NATO să se angajeze că nu se va mai extinde spre est, prin aderarea Ucrainei și Georgiei, dar și negocieri cu Vladimir Putin în privința teritoriilor ucrainene pe care să le păstreze, au dezvăluit sub anonimat doi experți în materie de securitate națională aliniați lui Trump.

„M-aș aștepta la un acord foarte rapid pentru a pune capăt conflictului”, a declarat Kevin Roberts, președintele Fundației Heritage, influentul think tank aliniat lui Trump care a produs Proiectul 2025.

Totuși, potrivit unuia dintre experții în securitate națională familiarizați cu gândirea lui Trump, vorbind sub rezerva anonimatului, Trump „ar fi deschis la o [soluție] care să împiedice extinderea NATO și Ucraina să nu revină la frontierele din 1991 pentru Ucraina. Asta ar fi pe masă. Dar asta nu înseamnă să renunțăm la orice altă posibilitate, inclusiv furnizarea de cantități mari de arme Ucrainei”.

Trump însuși nu și-a detaliat public planurile pentru Ucraina, dar în campania electorală a promis în mod repetat să pună capăt războiului „chiar înainte de a ajunge în Biroul Oval, la scurt timp după ce câștigăm președinția”, a declarat el la un miting din 22 iunie în Philadelphia. Întrebat în cadrul unui podcast din 21 iunie dacă este dispus să renunțe la extinderea NATO în Ucraina, Trump a răspuns că promisiunea de aderare a Ucrainei la NATO a fost o „greșeală” și „motivul pentru care a început acest război”.

Mulți din tabăra lui Trump preferă în mod deschis o Ucraină non-NATO. „NATO s-a extins deja mult peste ceea ce avem nevoie pentru o coaliție antihegemonică” împotriva Rusiei, a declarat Colby.

Citește și: Moldova îşi trimite militarii în Somalia

Trump a declarat într-un videoclip postat în martie că „trebuie să finalizăm procesul pe care l-am început sub administrația mea de reevaluare fundamentală a scopului NATO și a misiunii NATO”. De asemenea, Trump i-a spus recent lui Nigel Farage, susținătorul său britanic de extremă dreapta, că SUA vor rămâne “100%” în NATO sub conducerea sa, atât timp cât țările europene „vor juca corect”.

La 14 iunie, Putin a declarat că Rusia ar fi pregătită să negocieze încetarea războiului dacă Ucraina renunță la orice ambiție de a adera la NATO și își retrage trupele din cele patru regiuni pe care Moscova le-a revendicat ca fiind ale sale. Întrebat în dezbaterea cu Biden din 27 iunie dacă astfel de condiții sunt acceptabile, Trump a răspuns: „Nu, nu sunt acceptabile. Dar uite, acesta este un război care nu ar fi trebuit să înceapă niciodată”.