Politica Serbiei în materie de vize a atras critici vineri la o reuniune a miniştrilor europeni de interne, care au acuzat-o că a contribuit la o creştere puternică a sosirilor de migranţi în Uniunea Europeană (UE) pe ruta Balcanilor de Vest, relatează France Presse, potrivit agerpres.
Ţările UE acuză Belgradul că este o poartă de intrare către Uniune pentru migranţi turci, indieni, tunisieni, cubanezi şi burundezi, care nu au nevoie de viză pentru a călători în Serbia.
Citește și : Noul pachet de ajutor al SUA pentru Ucraina include muniţii şi Humvee-uri, dar nu mijloace de apărare antiaeriană
“Sper că Serbia şi alte ţări partenere din Balcanii de Vest vor coopera cu noi şi îşi vor alinia politica de vize cu UE”, a declarat comisarul european pentru afaceri interne, Ylva Johansson, sosind la reuniunea de la Luxemburg.
Peste 106.000 de intrări fără acte în regulă în UE au fost înregistrate de pe ruta Balcanilor de Vest pe parcursul a nouă luni, o creştere de 170% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, potrivit agenţiei Frontex.
Prin toate rutele combinate, Frontex a înregistrat cel mai ridicat nivel de intrări neregulamentare în UE din 2016 (228.240 în această perioadă).
Ruta Balcanilor de Vest a fost folosită în principal de sirieni şi afgani, ca în 2021. Însă Comisia constată în acest an o creştere a sosirilor de turci, tunisieni, indieni, cubanezi şi burundezi pe această rută.
Austria şi Belgia, în special, se plâng că trebuie să gestioneze un aflux de solicitanţi de azil fără precedent de la criza din 2015-2016.
Comisia explică această creştere în parte prin faptul că ţările din Balcanii de Vest vecine cu UE, şi în special Serbia, ţară candidată la UE din 2012, au o politică de vize diferită de cea a Uniunii.
Aceste ţări scutesc de vize resortisanţi ai unor terţe ţări care sunt supuşi obligaţiei de viză pentru a intra în UE. Cu toate acestea, aceşti exilaţi îşi pot continua drumul şi intra neregulamentar în UE.
“Nu este normal ca oamenii să poată să se ducă fără viză într-o ţară vecină cu UE şi apoi să plătească un traficant de persoane pentru a trece graniţa. Acest lucru trebuie să înceteze”, a comentat secretarul de stat belgian pentru azil şi migraţie, Nicole de Moor.
Ministrul german de interne Nancy Faeser şi-a reînnoit criticile la adresa politicii Belgradului, declarând că aceasta constă în scutiri de viză pentru cetăţenii “statelor care nu recunosc Kosovo”.
Această fostă provincie sârbă majoritar albaneză şi-a proclamat independenţa în 2008, pe care Belgradul nu o recunoaşte, aminteşte AFP.
Cetăţenii Serbiei, ca şi cei din alte patru ţări din Balcanii de Vest (Albania, Bosnia, Macedonia de Nord, Muntenegru) care sunt de asemenea candidate sau aspirante la UE, sunt scutiţi de obligaţiile de viză pentru a călători în Uniune din 2009-2010.
Preşedintele sârb Aleksandar Vucic s-a angajat, pe 3 octombrie, la Budapesta, ca “până la sfârşitul anului, să armonizeze în mod substanţial politica de vize cu cea a Uniunii Europene”.
Şefa Departamentului federal elveţian de justiţie şi poliţie, Karin Keller-Sutter, care a participat la întâlnirea de la Luxemburg în calitate de ministru dintr-o ţară membră a spaţiului Schengen, a declarat că Comisia a obţinut angajamentul Serbiei de a-şi revoca acordurile de scutire de viză cu Tunisia, Cuba, Burundi şi India.
“Cred că ar putea uşura foarte mult situaţia”, a comentat ea.
În lipsa unei reacţii din partea Belgradului, Comisia ar putea decide să suspende regimul de scutire de viză acordat cetăţenilor Serbiei.
“Desigur că nu este ceva ce pot exclude”, a spus Ylva Johansson, care urmează să se întâlnească săptămâna viitoare la Berlin cu reprezentanţii ţărilor din Balcanii de Vest, apoi la Praga şi la Tirana.
UE critică de asemenea Serbia că nu s-a aliniat la sancţiunile luate de Cei 27 împotriva Moscovei din cauza războiului din Ucraina.
De asemenea, Belgradul a stârnit iritarea partenerilor săi europeni când ministrul său de externe Nikola Selakovic a semnat un acord la sfârşitul lunii septembrie cu omologul său rus Serghei Lavrov pentru “consultări” reciproce privind politica externă.
