Premierul Slovaciei, Robert Fico, unul dintre puţinii lideri din UE care susţin frecvent poziţia lui Donald Trump cu privire la slăbiciunile Europei, le-a spus liderilor UE la summit-ul de săptămâna trecută că întâlnirea cu Donald Trump de la Mar-a-Lago, care a avut loc în 17 ianuarie, l-a şocat din cauza stării psihologice a preşedintelui SUA, au declarat pentru Politico cinci diplomaţi europeni informaţi despre această discuţie.
Robert Fico era îngrijorat de „starea psihologică” a preşedintelui SUA, au declarat doi dintre diplomaţi. Fico a folosit cuvântul „periculos” pentru a descrie impresia pe care i-a lăsat-o preşedintele SUA în timpul întâlnirii faţă în faţă de la Mar-a-Lago din Florida, potrivit celor doi diplomaţi citaţi de Politico, potrivit stiripesurse.
Citește și: FMI: Accelerarea reformelor structurale va stimula creșterea economică și nivelul de trai în Moldova
Discuţia dintre Fico şi omologii săi europeni a avut loc la Bruxelles, pe 22 ianuarie, în marja unui summit de urgenţă al UE organizat pentru a discuta despre relaţiile transatlantice în urma ameninţărilor lui Trump de a anexa Groenlanda. Liderii s-au folosit de această reuniune pentru a încerca să aplaneze tensiunile, după ce preşedintele SUA îşi retrăsese cu o zi înainte ameninţarea de a impune tarife unor ţări europene care ar susţine Groenlanda.
Prim-ministrul slovac a făcut aceste declaraţii într-o discuţie informală separată, care a avut loc între unii lideri şi înalţi oficiali ai UE, şi nu în cadrul discuţiilor oficiale de la masa rotundă, au precizat diplomaţii.
Deşi niciunul dintre diplomaţii care au vorbit cu Politico nu a fost prezent la discuţia respectivă, liderii i-au informat separat cu privire la conţinutul conversaţiei la scurt timp după aceasta.
Aceşti diplomaţi provin din patru guverne diferite ale UE, iar al cincilea este un înalt oficial al UE. Toţi au declarat că nu cunosc ce i-a spus exact Trump lui Fico, încât l-a făcut pe premierul slovac să aibă această reacţie.
Comentariile lui Fico sunt deosebit de relevante, deoarece el se numără printre cei mai pro-Trump politicieni europeni, lăudându-se cu accesul său la preşedintele SUA într-un videoclip postat pe Facebook după întâlnirea de la Mar-a-Lago şi exprimându-şi sprijinul pentru abordarea Washingtonului în ceea ce priveşte războiul dintre Rusia şi Ucraina.
Acum un an, Fico a vorbit la Conferinţa de Acţiune Politică Conservatoare şi le-a spus americanilor că preşedintele lor „face Europei un mare serviciu”.
Ce spune Casa Albă
Anna Kelly, purtătoare de cuvânt a Casei Albe, a declarat: „Acestea sunt ştiri complet false provenite de la diplomaţi europeni anonimi care încearcă să se facă remarcaţi. Întâlnirea de la Mar-a-Lago a fost pozitivă şi productivă”.
Un oficial de rang înalt al administraţiei care a participat la întâlnirea dintre Trump şi Fico a declarat, sub acoperirea anonimatului, că nu îşi aminteşte niciun moment jenant sau vreun schimb de replici nepotrivite. Acesta a afirmat că întâlnirea a fost plăcută, normală şi a inclus câteva schimburi de replici vesele, momente care au fost surprinse de un fotograf al Casei Albe.
Însă Fico a părut să fie „traumatizat” de întâlnirea cu Trump, a spus unul dintre diplomaţii europeni. Fico l-a caracterizat pe Trump ca fiind „cu minţile pierdute”, a spus un alt diplomat, folosind cuvintele comunicate de liderul lor care a fost direct implicat în conversaţie.
Preocupările exprimate în privat de Robert Fico contrastează cu relatarea publică a vizitei sale la Mar-a-Lago, pe care a făcut-o prin intermediul postării sale oficiale pe Facebook. În acel videoclip, Fico a spus că invitaţia sa la reşedinţa lui Trump din Florida a fost un semn de „mare respect şi încredere” din partea preşedintelui SUA. Cei doi lideri au discutat despre Ucraina, precum şi despre opinia lor comună că UE se află într-o „criză profundă”, în timpul a ceea ce Fico a numit „discuţii informale şi deschise”.
Fico, care a semnat un acord de cooperare nucleară civilă cu Washingtonul în timpul vizitei sale în SUA, nu a menţionat nimic în videoclip despre comentarii ale lui Trump cu privire la Groenlanda sau despre operaţiunea de capturare a liderului venezuelean Nicolas Maduro de la începutul lunii ianuarie.
El a spus că discuţiile s-au concentrat pe probleme precum Ucraina, afirmând că Washingtonul i-a solicitat opinia, deoarece Slovacia „nu este un papagal al Bruxelles-ului” – ceea ce înseamnă că nu repetă poziţiile instituţiilor UE.
Reacţia oficială a premierului slovac
Premierul slovac Robert Fico a reacționat dur la articolul publicat de Politico, pe care îl acuză de „minciuni” și de manipulare deliberată a declarațiilor sale legate de întâlnirea cu Trump.
Într-un mesaj public postat pe Facebook, Fico a susținut că materialul apărut în presa internațională nu are la bază fapte sau martori și face parte dintr-o campanie mediatică ostilă liderilor care promovează suveranitatea națională.
Fico afirmă că informațiile prezentate de Politico despre presupusele sale comentarii sunt complet inventate. El subliniază că nu a avut nicio intervenție în cadrul reuniunii și că nici nu a discutat, nici formal, nici informal, cu alți lideri europeni despre vizita sa în Statele Unite. „Nimeni nu a auzit nimic, nimeni nu a văzut nimic, nu există martori, dar asta nu a împiedicat Politico să vină cu minciuni”, a transmis premierul slovac.
Liderul de la Bratislava susține că a existat un „efort susținut” de a-i sabota deplasările externe, inclusiv vizita în SUA și, anterior, cea în Rusia, amintind că unele state membre UE i-ar fi interzis survolul spațiului aerian. Fico ironizează acest comportament, afirmând că este prezentat drept „solidaritate europeană”.
În ceea ce privește relația cu administrația americană, Robert Fico spune că are atât puncte de acord, cât și de dezacord cu strategiile președintelui Donald Trump. El a precizat că se aștepta chiar ca vizita sa la Washington să fie anulată după pozițiile sale critice privind Venezuela, însă acest lucru nu s-a întâmplat, motiv pentru care apreciază și mai mult întâlnirea avută cu liderul de la Casa Albă.
În final, Fico acuză Politico că urmărește să submineze relațiile externe ale Slovaciei și eforturile acesteia de a menține legături „constructive pe toate cele patru direcții ale lumii”, inclusiv cooperarea cu SUA în domeniul energiei nucleare pașnice. Premierul slovac mai afirmă că, atunci când are de formulat critici, nu are nevoie de „portavoci mediatice”, invocând drept exemplu poziția sa publică privind necesitatea schimbării Kajei Kallas dintr-o funcție-cheie la nivel european.
Îngrijorare la nivel european
Însă, chiar şi fără mărturia lui Fico, liderii şi înalţii oficiali europeni sunt din ce în ce mai îngrijoraţi de „imprevizibilitatea” preşedintelui american, potrivit unui al şaselea diplomat al UE citat de Politico şi care nu a fost informat direct cu privire la conversaţia de săptămâna trecută.
Temerile în legătură cu starea de sănătate a preşedintelui SUA „devin rapid un subiect tot mai discutat la toate nivelurile”, a declarat un oficial al UE implicat în discuţiile politice de la Bruxelles şi dintre capitale.
Citește și: Moldova obține dreptul de proprietate asupra Sanatoriului „Moldova” din Odesa
Trump, în vârstă de 79 de ani, a negat în repetate rânduri şi cu fermitate că suferă de vreo afecţiune care îi afectează capacitatea cognitivă, declarând săptămâna aceasta pentru New York Magazine că nu suferă de boala Alzheimer.
De când Trump s-a întors la putere în urmă cu un an, guvernele europene se confruntă cu problema modului în care să abordeze poziţiile sale cu privire la chestiuni precum invazia Rusiei în Ucraina, sprijinul aparent al administraţiei sale pentru politicienii de extremă dreapta, barierele în calea liberului schimb şi rolul SUA în apărarea continentului.
La începutul acestei luni, Trump a ameninţat cu noi tarife vamale opt ţări europene, printre care Franţa, Germania şi Marea Britanie, despre care a spus că îi blochează eforturile de a prelua Groenlanda, un teritoriu semi-autonom aparţinând Danemarcei, membră a UE şi NATO. De asemenea, el nu a exclus posibilitatea de a cuceri insula cu forţa.
Într-un discurs ţinut miercurea trecută la Davos, în Elveţia, preşedintele SUA a cerut „negocieri imediate” pentru a obţine Groenlanda, dar a exclus recurgerea la acţiuni militare. „Probabil că nu vom obţine nimic, cu excepţia cazului în care decid să folosesc forţa excesivă, caz în care, sincer, nimic nu ne-ar putea opri. Dar nu voi face asta, OK?”, a spus Trump în discursul său.
După discurs, el a declarat că a convenit asupra unui cadru de acord cu privire la Groenlanda împreună cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, şi şi-a retras ameninţarea, deşi detaliile aparentului acord nu au fost încă făcute publice.
La summit-ul de săptămâna trecută, preşedintele francez Emmanuel Macron şi cancelarul german Friedrich Merz, cei mai puternici doi lideri din UE, i-au avertizat pe omologii lor că, în ciuda acordului aparent, blocul trebuie să devină mai puţin dependent de SUA în ceea ce priveşte securitatea sa.
După reuniune, preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a sugerat că liderii au învăţat lecţia că a-i ţine piept lui Trump într-un mod „ferm”, dar „fără escaladare” este o strategie eficientă pe care ar trebui să o continue.
