Die Zeit
Ursula von der Leyen a vorbit public foarte puţin după ce liderii europeni au propus-o pentru postul de preşedinte al Comisiei Europene, dar în declaraţii anterioare evocate joi într-un articol din Politico.eu ea se prezintă drept o adeptă a unei Uniuni Europene federaliste, o susţinătoare a egalităţii de gen, a drepturilor comunităţii LGBT şi a politicii cancelarului Angela Merkel de deschidere faţă de migranţi, potrivit agerpres.
”Obiectivul meu este Statele Unite ale Europei – după modelul unor state federale precum Elveţia, Germania sau SUA”, spunea Ursula von der Leyen într-un interviu acordat publicaţiei Der Spiegel în 2011. Cinci ani mai târziu ea relua aceeaşi idee într-un interviu pentru Die Zeit, adăugând: ”Îmi imaginez Europa copiilor şi nepoţilor mei nu ca o uniune de state care se împiedică de interese naţionale”.
Citește și : Tusk îndeamnă la ‘implicarea Verzilor’ în împărţirea funcţiilor de rang înalt în UE
Ca ministru german al apărării, ea a pledat pentru o ”Uniune a apărării” şi crearea unei ”armate a europenilor”, susţinând însă că o cooperare militară sporită în cadrul UE nu este o iniţiativă concurentă cu NATO. ”Vrem să rămânem transatlantici, dar vrem de asemenea să devenim mai europeni”, a spus Ursula von der Leyen.
În politica externă a pledat pentru o abordare mai dură faţă de Rusia, dar în acelaşi timp a respins în 2014 ideea furnizării de arme către Ucraina, argumentând că astfel conflictul din estul Ucrainei s-ar amplifica. În ianuarie ea a avertizat UE că nu-şi apără suficient interesele în faţa Chinei, afirmând că ”acolo unde Rusia atacă militar în zona cibernetică, China atacă prin mijloace economice”.
Tot ca ministru al apărării, Ursula von der Leyen a fost foarte vocală în riposta împotriva preşedintelui american Donald Trump, care a acuzat Germania că îşi aduce o contribuţie (financiară) prea redusă în cadrul NATO. ”O parte a societăţii americane a uitat ce a făcut odinioară America măreaţă … optimismul, spiritul inovator, propria sa imagine de melting pot (concept care defineşte integrarea şi asimilarea imigranţilor în societatea americană – n.red)”, spunea ea anul trecut într-un interviu acordat publicaţiei Die Zeit, apreciind totodată că ”America înseamnă mai mult decât preşedinţii ei”.
La fel ca mulţi politicieni europeni, notează Politico.eu, Von der Leyen vede Brexitul ca pe o tragedie ”din care vom pierde toţi”, dar nu a pledat pentru un al doilea referendum în Regatul Unit, pentru că ”ei au votat să plece”.
În chestiunea statului de drept, ea a iritat Polonia în 2017, când a spus că ”rezistenţa democratică sănătoasă a tinerei generaţii în Polonia trebuie susţinută”.
Ursula von der Leyen a criticat şi Ungaria după ce poliţia acestei ţări a intervenit cu gaze lacrimogene la frontieră pentru a opri intrarea migranţilor. ”Este ceva inacceptabil şi împotriva regulilor noastre europene (…) Refugiaţii au dreptul să fie trataţi decent”, a subliniat ea atunci.
De altfel, Ursula von der Leyen a susţinut politica uşilor deschise faţă de migranţi promovată de cancelarul Angela Merkel şi chiar a găzduit pentru scurt timp la ea acasă un refugiat sirian pe care l-a ajutat să-şi găsească de lucru. ”Foarte mulţi refugiaţi doresc să-şi găsească locul în Germania şi să facă ceva în Germania. Trebuie să ne asumăm şi să susţinem această direcţie, apoi integrarea lor va fi un succes”, a indicat viitoarea şefă a Comisiei Europene.
Cât despre ideologia de gen, Ursula von der Leyen a fost ea însăşi ţinta unor ironii sexiste, presa numind-o odată ”super-mama” (are şapte copii), şi a fost foarte activă în susţinerea parităţii de gen şi a egalităţii salariale între bărbaţi şi femei, cerând în guvern să fie instituite inclusiv cote pentru femei în conducerea companiilor şi în armată, propunere care totuşi nu a fost agreată de partidul său Uniunea Creştin-Democrată (CDU) şi nici măcar de Angela Merkel. Mai mult, ea a provocat indignare în propria sa formaţiune conservatoare când a cerut să li se permită cuplurilor LGBT să adopte copii – căsătoria între persoanele de acelaşi sex a fost legalizată în Germania în 2017.
Citește și : SUA transferă drone militare la baza de la Câmpia Turzii
Propunerea liderilor europeni ca Ursula von der Leyen să fie preşedinte al Comisiei Europene a provocat tensiuni în interiorul marii coaliţii guvernamentale de la Berlin formată din creştin-democraţi şi social-democraţi. Fostul lider al acestora din urmă, Martin Schulz, a descris-o drept ”cel mai slab ministru” din actualul guvern, adăugând că ”acest lucru este aparent suficient pentru a deveni preşedinte al Comisiei”, într-o postare pe Twitter citată de Politico.eu într-un alt articol intitulat ”Adevărul incomod despre Ursula von der Leyen”.
În acest articol ea este criticată pentru modul cum a gestionat Ministerul Apărării, un fost ministru estimând că ”starea Bundeswehr-ului (armata germană n.red) este catastrofală”, şi pentru unele suspiciuni de corupţie în încheierea unor contracte de consultanţă şi a celui de modernizare a navei de instrucţie pentru forţele navale ”Gorch Fock”, acesta din urmă având în final un cost de zece ori mai mare decât cel prevăzut iniţial.
Ursula von der Leyen a declarat miercuri că are nevoie de două săptămâni pentru a-şi prezenta “viziunea” privind UE. Ea are nevoie şi de votul favorabil al Parlamentului European pentru a putea prelua din luna noiembrie conducerea Comisiei Europene de la Jean-Claude Juncker. Acesta din urmă a descris-o joi drept o “europeană adevărată”, după o întâlnire la Bruxelles.
“Încântat să o primesc pe Von der Leyen cu braţele deschise la Comisia Europeană astăzi. O europeană adevărată, gândim la fel când vine vorba de apărarea intereselor UE”, a scris Juncker pe Twitter.