Şeful statului polonez Andrzej Duda a confirmat că preşedinta Curţii Supreme, Malgorzata Gersdorf, se va retrage din funcţie pe 4 iulie, conform legislaţiei introduse de partidul de guvernământ Lege şi Justiţie (PiS), a anunţat marţi un consilier al preşedintelui Duda, relatează Reuters, potrivit agerpres.
Noua legislaţie poloneză privind reforma Curţii Supreme, care intră în vigoare marţi şi prevede scăderea vârstei de pensionare a magistraţilor din această instituţie de la 70 de ani la 65 de ani, se află în centrul unui conflict între Polonia şi Uniunea Europeană.
Citește și : Deputaţii ruşi pregătesc o lege care îi va obliga pe unii jurnaliştii să se înregistreze ca ‘agenţi ai străinătăţii’
Vârsta de pensionare a judecătorilor a fost coborâtă cu cinci ani de conservatori cu scopul afişat de a îndepărta magistraţii care şi-au început cariera înainte de căderea comunismului.
Malgorzata Gersdorf ar urma să fie înlocuită provizoriu de către un judecător de la Curtea Supremă ales de şeful statului, în aşteptarea alegerii succesorului acesteia.
Cu toate acestea, un purtător de cuvânt al Curţii Supreme a Poloniei a anunţat că Malgorzata Gersdorf intenţionează să meargă la muncă miercuri ca de obicei.
“Planurile nu s-au schimbat aici, doamna Gersdorf intenţionează să vină să lucreze mâine”, le-a spus jurnaliştilor purtătorul de cuvânt.
Comisia Europeană a lansat luni o procedură de infringement împotriva Poloniei, prin trimiterea unei scrisori de notificare oficială autorităţilor de la Varşovia, în legătură cu noua lege privind Curtea Supremă, şi le-a acordat autorităţilor poloneze un termen de 30 de zile pentru a răspunde.
La data de 3 iulie, 27 dintre cei 72 de judecători ai Curţii Supreme poloneze riscă să fie nevoiţi să se pensioneze ca urmare a faptului că noua lege poloneză privind Curtea Supremă prevede scăderea vârstei de pensionare a magistraţilor din această instituţie de la 70 de ani la 65 de ani. Această măsură se aplică şi primului preşedinte al Curţii Supreme, al cărui mandat de 6 ani s-ar încheia înainte de termen. Conform legii, actualii judecători au posibilitatea de a-şi declara dorinţa de a li se prelungi mandatele de către preşedintele Poloniei, ceea ce poate fi făcut pentru o perioadă de trei ani, reînnoibilă o singură dată. Nu există criterii stabilite pentru decizia preşedintelui polonez şi nici posibilitatea unei revizuiri judecătoreşti a acestei decizii.
”Comisia este de părere că aceste măsuri subminează principiul independenţei judecătoreşti, printre care inamovibilitatea judecătorilor”, a menţionat luni executivul comunitar.
Judecătorii Curţii Supreme (SN) din Polonia au decis joi că ei şi preşedinta instituţiei, Malgorzata Gersdorf, “vor rămâne în funcţie”, sfidând reforma controversată a puterii conservatoare care prevede încetarea pe 3 iulie, în opinia lor “neconstituţională”, a mandatului lor.
La 20 decembrie 2017, Comisia Europeană a anunţat lansarea procedurii de activare a articolului 7 al Tratatului de la Lisabona, în legătură cu temerile privind statul de drept în Polonia ca urmare a reformelor iniţiate în sistemul judiciar. Această procedură este declanşată atunci când se constată că într-un stat membru există un risc de încălcare gravă a valorilor UE şi ea poate duce la sancţiuni contra ţării respective.
