wiadomo.co
Judecătorii Curţii Supreme (SN) din Polonia au decis joi că ei şi preşedinta instituţiei, Malgorzata Gersdorf, “vor rămâne în funcţie”, sfidând reforma controversată a puterii conservatoare care prevede încetarea pe 3 iulie, în opinia lor “neconstituţională”, a mandatului lor, relatează AFP, potrivit agerpres.
Cei şaizeci şi trei de judecători reuniţi în Adunare generală “au decis că preşedinta Curţii Supreme, Malgorzata Gersdorf, va rămâne în funcţie până la 30 aprilie 2020, prin aplicarea directă a prevederilor Constituţiei poloneze”, a declarat pentru presă purtătorul de cuvânt al Curţii, Michal Laskowski.
Citește și : Marea Britanie: Populaţia a depăşit pragul de 66 de milioane de locuitori; cei mai mulţi imigranţi provin din România
El a subliniat că nici o lege “nu prevalează” asupra Constituţiei, ale cărei articole determină durata mandatului preşedintelui Curţii Supreme, care este de şase ani.
În cea de-a doua rezoluţie, judecătorii au subliniat că reforma judiciară dorită de putere care prevede “excluderea unui număr mare de judecători (…) nu este conformă cu legea fundamentală”.
Aceste rezoluţii au fost adoptate înainte de apropierea termenului de 3 iulie la care va intra în vigoare o lege privind Curtea Supremă, adoptată deja şi semnată de preşedintele polonez Andrzej Duda, care ar putea duce la încetarea prematură a mandatului a zeci de judecători de peste 65 de ani.
La 20 decembrie 2017, Comisia Europeană a anunţat lansarea procedurii de activare a articolului 7 al Tratatului de la Lisabona, în legătură cu temerile privind statul de drept în Polonia ca urmare a reformelor iniţiate în sistemul judiciar. Această procedură este declanşată atunci când se constată că într-un stat membru există un risc de încălcare gravă a valorilor UE şi ea poate duce la sancţiuni contra ţării respective.
Citește și : Giuseppe Conte amenință se va opune prin veto concluziilor summitului UE dacă cererile Italiei nu vor fi îndeplinite
“Mandatul preşedintei (Malgorzata Gersdorf) expiră” la 3 iulie “indiferent de rezoluţiile adoptate de judecători”, a reacţionat Lukasz Piebiak, ministrul adjunct al justiţiei, adăugând că Adunarea generală a Curţii Supreme nu este un organ competent pentru a decide dacă o lege respectă sau nu Constituţia.