Preşedintele polonez Andrzej Duda a estimat marţi că legea fundamentală din ţara sa conţine ‘multe imperfecţiuni’ şi nu este adaptată schimbărilor politice implicate inclusiv de aderarea Poloniei la Uniunea Europeană şi la NATO, informează agerpres .
”Constituţia are acum 20 de ani şi au trecut aproape 30 de ani din 1989, când au avut loc schimbările politice. Între timp, am devenit membri ai Uniunii Europene şi ai NATO; există o anumită condiţionare care vine cu aceste schimbări, atunci când vorbim despre suveranitatea republicii, despre influenţa legislaţiei europene asupra sistemului nostru constituţional şi juridic. Întrebarea este dacă această constituţie măsoară astăzi aceste schimbări. Aş spune că ‘nu’, aş spune că ea are nevoie de ajustări”, a declarat şeful statului polonez într-un interviu pentru postul de televiziune catolic Trwam.
Citiți și : Negocierea Brexitului motiv de nemulțumire pentru majoritatea britanicilor (sondaj de opinie)
Întrebat dacă legea fundamentală poloneză are întâietate faţă de legislaţia UE, el a răspuns afirmativ, adăugând că ‘este regretabil că Tribunalul Constituţional nu a reuşit niciodată să ia o decizie’ care să afirme acest lucru ‘ferm şi fără ambiguităţi’. Duda a indicat faptul că, în Germania, Curtea Constituţională federală de la Karlsruhe a dat o decizie ‘absolut fermă care prevede clar că legea fundamentală germană prevalează asupra legislaţiei europene şi că pot fi acceptate, desigur, măsuri (decise de UE, n.red.) dacă parlamentul le aprobă’.
La finalul lunii septembrie, preşedintele Duda a renunţat la propunerea de modificare a constituţiei pentru continuarea reformei judiciare, la câteva ore după ce făcuse această propunere, după ce a constatat că nu va reuşi să obţină majoritatea necesară de două treimi dintre deputaţi. Andrzej Duda şi-a anunţat decizia după ce aflat că cele două principale partide de opoziţie, Platforma Civică (PO, centrist) şi Nowoczesna (liberal), refuză să-i susţină propunerile.
În proiectul său iniţial, membrii Consiliului Naţional al Magistraturii – organism care veghează la respectarea independenţei justiţiei şi joacă un rol important în sistemul judiciar – urmau să fie aleşi de o majoritate de trei cincimi dintre deputaţi, prag stabilit pentru a nu permite ca toţi membrii Consiliului să fie desemnaţi de un singur partid.
