După ce s-a remarcat prin reformele din Educație, și-a lansat propriul partid, care a propulsat-o la conducerea Guvernului, iar, mai apoi, la cârma Președinției. Vorbim despre candidata desemnată de Partidul Acțiune și Solidaritate la alegerile prezidențiale din 20 octombrie, Maia Sandu. Mai multe despre parcursul profesional și cariera acesteia, aflați din acest articol.
Carieră
Maia Sandu și-a început drumul academic în 1989, la Facultatea de Management a Academiei de Studii Economice a Moldovei. Între 1995 și 1998, a studiat la Academia de Administrare Publică de pe lângă președintele Republicii Moldova, obținând titlul de master în relații internaționale. Ulterior, a obținut un masterat în administrație publică la Harvard Kennedy School of Government din SUA, între 2009 și 2010, potrivit agora.md.
Citește și: Vladimir Zelenski: Ucraina are ”nevoie de o nouă energie” după doi ani şi jumătate de război cu Rusia
Înainte de a intra în sfera politică, și-a construit o carieră în economie ca și consultant în cadrul Ministerului Economiei din Republica Moldova. Între 1998 și 2005, a activat în calitate de economist la Oficiul Băncii Mondiale din Moldova, a fost numită mai apoi șefă a Direcției Generale de Politici Macroeconomice și Programe de Dezvoltare în cadrul Ministerului Economiei, urmând poziția de consultant la Guvern. Ulterior, a ajuns consilieră a directorului executiv al Băncii Mondiale în Washington D.C., SUA, unde a lucrat la proiecte privind dezvoltarea economică și educațională în Europa de Est și Asia Centrală.
În 2012, a preluat funcția de ministru al Educației, pe care a deținut-o timp de trei ani în guvernele conduse de Vlad Filat, Iurie Leancă și Chiril Gaburici. A bulversat atunci opinia publică prin mai multe reforme, precum introducerea camerelor de supraveghere la examenele de bacalaureat, implementarea unei noi metodologii de finanțare a școlilor, extinderea învățământului obligatoriu până la 18 ani.
La finele anului 2015, la câteva luni de la reținerea ex-premierului Vlad Filat și pe fundalul protestelor stradale, organizate de Platforma Civică Demnitate și Adevăr, Maia Sandu s-a lansat în politică, prin anunțarea mișcării care a condus ulterior la crearea Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS).
Peste aproape un an, Maia Sandu și-a încercat puterile în alegerile prezidențiale din octombrie – noiembrie 2016. În favoarea acesteia, și-a retras candidatura aliatul de pe atunci, președintele Partidului Politic Platforma Demnitate și Adevăr, Andrei Năstase. Candidata PAS a ajuns în al doilea tur și a pierdut în fața socialistului Igor Dodon, acumulând aproape 48% din sufragii.
În februarie 2019, partidul său a ajuns în Parlament, făcând parte din blocul ACUM, împreună cu Partidul Platforma DA. Din fotoliul de deputată, în vara lui 2019, a ajuns la conducerea Guvernului, fiind desemnată de coaliția ACUM – PSRM. Totul s-a întâmplat pe fundalul crizei politice generate de fuga oligarhului Vladimir Plahotniuc. După doar cinci luni, a fost demisă prin votarea moțiunii de cenzură de către deputații PSRM și PDM.
În noiembrie 2020, în al doilea tur al alegerilor prezidențiale, cu aproape 58% din sufragii, l-a învins pe socialistul Igor Dodon, devenind prima femeie președinte din istoria Republicii Moldova.
Averea
Venituri. Conform declarației de avere și interese personale, pe parcursul anului trecut, Maia Sandu a câștigat puțin peste 263 de mii de lei drept salariu de la Președinție, plus diurnele de 95 de mii de lei. A mai indicat 8.000 de euro primiți din vânzarea mașinii.
Bunuri imobile. Candidata PAS la prezidențiale indică un apartament de 74,5 metri pătrați, evaluat cu 440 de mii de lei, pe care-l are în proprietate începând cu anul 2003.
Conturi. În declarația de avere sunt incluse două conturi bancare – unul curent, deschis în Republica Moldova, și altul de depozit, deschis în străinătate.
Conturi bancare pe numele Maiei Sandu
ANI
În declarația de avere depusă la ANI, Maia Sandu declară că pe parcursul anului 2023 a acumulat de la Președinția Republicii Moldova un salariu de 263.407 lei, cât și 95.289 de lei sub formă de diurnă pentru deplasări peste hotare. În declarație mai este indicat și un venit de 8.000 de euro pentru vânzarea unui autoturism. Actuala președintă deține un cont curent în valoare de 6.129 de lei la o bancă din Chișinău, și un depozit bancar în sumă de 300 de dolari la Bank-Fund Staff Federal Credit Union.
Controverse
Printre criticile lansate de oponenții săi politici se numără concesionarea Aeroportului Internațional Chișinău, aprobată în 2013 de Guvernul interimar condus de Iurie Leacă.
Deși Maia Sandu, care pe atunci era ministră a Educației, s-a abținut de la vot, bunul a ajuns în mâinile unui companii cu acționariat rusesc, controlată de oligarhul fugar Ilan Șor, condamnat de justiția din R. Moldova. Peste aproape zece ani, timp în care am fi ratat venituri de aproximativ 1,6 miliarde de lei, aeroportul a revenit în gestiunea statului.
Citește și: Crește nemulțumirea rușilor. Putin nu a mai fost așa de puțin popular de la mobilizarea parțială din 2022
O altă acuzație care o urmărește pe candidata PAS, la fel, este legată de activitatea acesteia de pe când conducea domeniul educației. Mai exact, este învinuită de închiderea școlilor. Platforma StopFals scria că, în perioada mandatului său, au fost închise 73 de instituții de învățământ de zi, majoritatea licee cu un număr mic de elevi. Pe de altă parte, în acest proces de optimizare, a fost majorat numărul școlilor primare, dar și al gimnaziilor.
CONTEXT. Pe 20 octombrie curent, vor avea loc alegerile prezidențiale, odată cu referendumul republican constituțional. Până în prezent, au fost înregistrați candidatul PSRM, Alexandr Stoianoglo, și candidata PAS, Maia Sandu (vom publica când va fi deja înregistrată).
Acest articol este realizat cu sprijinul Asociației Promo-LEX, din sursele Agenției Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională. Opiniile exprimate mai sus îi aparțin autorului şi nu reflectă neapărat poziția Asociației Promo-LEX și USAID.