Preşedintele egiptean Abdel Fattah al-Sissi, care se pregăteşte să obţină al doilea mandat al său în fruntea statului la alegerile care au loc săptămâna viitoare, a fost descris atât ca un salvator al naţiunii, cât şi ca un lider autoritar, consemnează dpa, potrivit agerpres.
Susţinătorii fostului general afirmă că acesta a salvat ţara de război civil prin destituirea, în 2013, a primului preşedinte civil şi ales democratic al Egiptului, dar generator de disensiuni, Mohammed Morsi. Grupurile şi protestatarii anti-Morsi au salutat înlăturarea de către al-Sissi a preşedintelui islamist ca pe o revoluţie, în timp ce susţinătorii acestuia au denunţat o “lovitură de stat militară”.
Citeşte şi: Fostul preşedinte francez, Nicolas Sarkozy, a fost ARESTAT
Al-Sissi a insistat ulterior, spre satisfacţia aliaţilor săi, că Frăţia Musulmană nu are ce căuta în Egipt, unde mişcarea lui Morsi este desemnată în prezent drept organizaţie teroristă.
Spre deosebire de Morsi, al-Sissi şi-a început primul mandat, în 2014, bucurându-se de sprijinul instituţiilor de stat, al mediului de afaceri şi al presei. Mulţi egipteni consideră că nu are alternativă şi sunt de acord cu controlul riguros instituit de administraţia sa după anii de tulburări sociale care şi-au pus amprenta asupra economiei. Pentru relansarea acesteia, guvernul lui al-Sissi a lansat o serie de măsuri de austeritate, între care tăierea subvenţiilor la combustibil, flotarea lirei şi majorarea taxelor, în cadrul unui acord cu Fondul Monetar Internaţional pentru un credit de 12 miliarde de dolari.
Aceste măsuri au dus la o creştere dramatică a preţurilor, iar pentru mulţi egipteni asigurarea celor necesare traiului a devenit o problemă. Al-Sissi şi-a susţinut “reforma economică” şi megaproiectele – în cea mai mare parte supervizate de armată – ca fiind singurul remediu pentru economia suferindă, dar măsurile au dus la scăderea popularităţii sale. Preşedintele în vârstă de 63 de ani i-a lăudat în repetate rânduri pe egipteni pentru modul în care reuşesc să facă faţă impactului dur al deciziilor sale economice şi le-a reproşat guvernelor anterioare că nu au vrut să implementeze astfel de măsuri.
“Nu voi ezita nicio clipă să iau toate deciziile grele cărora ani la rând multora le-a fost frică să le adopte”, a declarat el într-un discurs rostit în 2016.
Citeşte şi: Explozie puternică la un magazin din Chişinău. Cel puţin doi oameni au murit – VIDEO
Politic vorbind, al-Sissi a reuşit să-şi facă numeroşi duşmani pe plan intern în decurs de patru ani. Guvernul său şi-a intensificat controlul asupra vieţii publice din Egipt, fiind acuzat de grupuri locale şi internaţionale pentru drepturile omului de arestări în masă arbitrare şi de reprimarea oponenţilor. În apărarea acestei slabe prestaţii în privinţa respectării drepturilor omului, Al-Sissi a invocat argumentul că ţara este angajată în războiul împotriva terorismului.
Mai mult, Al-Sissi a promulgat o serie de legi controversate adoptate de parlament, între care cea privind reglementarea activităţii organizaţiilor neguvernamentale, denunţată de societatea civilă şi o serie de asociaţii pentru drepturile omului ca fiind restrictivă şi pentru că asigură în opinia lor guvernului prerogative disproporţionate. De asemenea, Egiptul a blocat sute de site-uri de internet, între care publicaţii independente şi platforme pentru drepturile omului.
Una dintre cele mai disputate decizii ale preşedintelui a fost transferul controlului asupra a două insule din Marea Roşie către Arabia Saudită, într-un acord dezvăluit în 2016 şi care a generat proteste de stradă şi bătălii în justiţie, fiind în cele din urmă aprobat de parlament anul trecut.
Citeşte şi: Igor Dodon: ‘Românii pot fi cei mai mari duşmani ai moldovenilor!’
La nivel internaţional, al-Sissi se bucură în momentul de faţă de sprijin din partea marilor puteri. Preşedintele SUA, Donald Trump, a apreciat că al-Sissi face o “treabă fantastică”, iar preşedintele francez, Emmanuel Macron, a refuzat să-i ţină predici privind respectarea drepturilor omului.
Puţin cunoscut publicului până să fie numit ministru al apărării în administraţia lui Morsi, în august 2012, al-Sissi şi-a început mandatul de preşedinte la mijlocul lui 2014 folosind dialectul egiptean în locul arabei formale la evenimentele oficiale, pentru a atrage publicul, iar ulterior a proiectat imaginea unui militar disciplinat, care nu se sfieşte să-şi expună argumentele în favoarea unui control strict asupra vieţii politice din ţară.
Născut în noiembrie 1954, al-Sissi a absolvit Academia militară a Egiptului în 1977, aprofundându-şi apoi studiile şi pregătirea în Marea Britanie şi SUA. A fost ataşat militar în Arabia Saudită în timpul lui Hosni Mubarak, care a fost preşedinte al Egiptului timp de 30 de ani. După răsturnarea lui Mubarak, în 2011, a fost numit şef al serviciilor de informaţii militare.
Alegerile prezidenţiale din Egipt sunt programate să se desfăşoare pe parcursul a trei zile începând din 26 martie, ora 09.00 (07.00 GMT), rezultatele finale fiind prevăzute pentru 2 aprilie. Aproape 60 de milioane de egipteni sunt chemaţi la urne.
