Răcirea Europei de Nord, secete în Sahel, furtuni mai violente: o prăbuşire a Amoc-ului, acronimul englezesc pentru “Atlantic Meridional Overturning Circulation” , un sistem complex de curenţi în Atlantic care reglează clima, ar avea consecinţe catastrofale. Dar acest scenariu foarte incert nu este susţinut de un consens în cadrul comunităţii ştiinţifice, relatează miercuri AFP.
“Efecte devastatoare şi ireversibile”, “un rezultat catastrofal”, “evenimente meteo extreme”… În octombrie, 44 de cercetători au tras un semnal de alarmă cu privire la o posibilă prăbuşire a Amoc-ului – într-o scrisoare deschisă adresată liderilor Consiliului nordic, informează stiripesurse.
Potrivit acestui apel, experţii în climă din cadrul Giec au “subestimat” riscul de a vedea AMOC “trecând un punct de cotitură” în “următoarele decenii”. “Studiile recente mi-au dat cu adevărat impresia că acest risc este mult mai mare decât credeam chiar acum cinci ani”, a insistat Stefan Rahmstorf, oceanograf la Institutul Potsdam pentru Cercetarea Impactului Climatic (PIK), în prezentarea sa la Consiliul nordic.
Fără a ajunge până la o nouă glaciaţiune, ca în filmul “The Day After Tomorrow” de Roland Emmerich (2004), o prăbuşire a Amoc-ului ar avea consecinţe devastatoare: scăderea temperaturilor în Europa de Nord, secete în Sahel şi Asia de Sud, creşterea nivelului mării în America de Nord, mai puţină captare de CO2 de către ocean etc…
Adesea confundat cu Gulf Stream (care este doar o componentă), Amoc are de fapt un rol esenţial în reglarea climei.
Un set complex de curenţi care transportă apa caldă la suprafaţă spre Nord şi apa rece în adâncime către Sud, puterea Amoc (18 milioane m3 pe secundă) este echivalentă cu aproximativ de 18 ori debitul cumulat al tuturor râurilor din lume.
Unul dintre punctele nevralgice se află în largul Groenlandei: apa fierbinte şi sărată care vine din Sud se răceşte acolo, devine mai densă decât straturile inferioare şi plonjează între 1.500 şi 3.000 de metri, înainte de a se îndrepta înapoi spre Sud.
Amestecând apa de suprafaţă cu apa de adâncime, Amoc contribuie la pomparea carbonului şi a căldurii pe fundul oceanului.
“Împreună cu Antarctica, este unul dintre cele două locuri de pe Pământ care leagă suprafaţa cu adâncimile oceanelor. Această circulaţie verticală este importantă pentru reglarea climei”, a explicat Jean-Baptiste Sallée, oceanograf la CNRS.
Pentru a dobândi mai multă perspectivă istorică, cercetătorii s-au angajat să reconstruiască Amoc-ul de-a lungul mai multor decenii sau secole, pe baza unor indicatori indirecţi, cum ar fi temperaturile suprafeţei oceanului, salinitatea sau analiza sedimentelor. Mai multe studii concluzionează astfel că există o scădere a Amoc-ului pe termen lung, această ipoteză nefiind susţinută comunitatea ştiinţifică.
Citește și: Femeile din Moldova sunt plătite cu mult mai puţin decât colegii lor bărbaţi
Până la sfârşitul secolului, Amoc-ul ar urma să-şi piardă totuşi din intensitate, sub influenţa schimbărilor climatice, care încălzesc apele de suprafaţă şi astfel creşte stratificarea oceanului. Topirea calotei de gheaţă din Groenlanda va încetini scufundarea apelor de suprafaţă către adâncurile oceanului, transportând cantităţi mari de apă dulce, mai puţin densă decât apa sărată, în Atlanticul de Nord.
În cel de-al şaselea raport din 2021, experţii în climă au apreciat “foarte puţin probabilă” o prăbuşire a Amoc-ului în secolul 21 – cu un nivel “mediu” de încredere -, afirmând în acelaşi timp că o “slăbire substanţială” rămâne “un scenariu plauzibil din punct de vedere fizic”.
This post was last modified on 27/02/2025 15:54 15:54