Financial Times
Cât de grav este ceea ce se întâmplă în aceste ore și zile pe piețele financiare? Ce declanșează corecția descendentă? Cât poate dura? Corriere della Sera vine cu explicații.
Răspunsurile posibile
Întrebările din mintea tuturor investitorilor sunt în mod natural legate între ele și nu au un singur răspuns. Există însă dinamici pe cel puțin două planuri, care se intersectează și contribuie la explicarea prăbușirii indicilor în aceste ore: la nivel strict tehnic se află echilibrele fragile ale Big Tech, marile companii americane de tehnologie; iar la un nivel mai general, principalele incertitudini privesc stabilitatea economiei americane în această parte a campaniei prezidențiale, potrivit stiripesurse.
Citește și : Moscova acuză YouTube că cenzurează conţinutul la comanda Washingtonului
Ponderea (enormă) a Big Tech asupra capitalizării burselor
Lecția generală este că scăderile foarte abrupte și bruște ale indicilor nu semnalează neapărat o criză financiară mai amplă sau o recesiune în Occident. Multe lucruri vor depinde însă de nivelul de îndatorare al subiecților care au suferit cele mai mari pierderi în ultimele zile și, mai ales, de răspunsul băncilor centrale în săptămânile următoare.
Să analizăm diferitele aspecte, unul câte unul
Unul dintre principalele motive ale prăbușirilor bursiere de astăzi și în general al celor recente recente este structural. Odată cu creșterea enormă a American Big Tech din ultimii ani – legată la rândul său de revoluția digitală, inteligența artificială și revoluția mobilității electrice – bursele au devenit incredibil de concentrate. Niciodată până acum atât de puține companii nu au avut un impact atât de semnificativ asupra capitalizării totale a piețelor de valori mondiale.
Ce înseamnă acest lucru? E simplu: Apple, Microsoft, Nvidia, Alphabet (Google), Amazon, Meta (Facebook) și Testa – în ordinea strictă a valorii de piață – au cumulat o capitalizare de peste 13 trilioane de dolari.
Comparația este improprie, însă vorbim de o valoare mai mare decât întregul produs brut pe un an al zonei euro (a treia economie din lume după Statele Unite și China) și jumătate din produsul brut al Statelor Unite. Doar Apple, cu peste trei trilioane de dolari, valorează aproximativ o dată și jumătate produsul brut al Italiei. Creșterea incredibilă a valorii bursiere a celor șapte companii americane Big Tech a făcut ca piața să devină extrem de dependentă de acestea. În special, de rezultatele lor publicate la fiecare trei luni.
Toți indicii sintetici ai burselor mondiale fluctuează foarte mult în funcție de fluctuațiile Apple și de cele ale “suratelor” sale. Numai acele șapte companii valorează acum 25% din capitalizarea de piață a celor peste 2.500 de companii listate în Statele Unite. Iar bursa de pe Wall Street, înainte de prăbușirile din ultimele zile, ajunsese să valoreze aproape 70% din toate piețele mondiale. Ca și cum sistemul financiar internațional ar fi un organism cu un cap extrem de mare și greu comparativ cu restul trunchiului care este predispus să-și piardă echilibrul atunci când capul se balansează prea mult.
Pentru a vă face o idee: valoarea de piață agregată a acestor noi „Șapte surori” tehnologice este aproape egală cu valoarea tuturor indicilor bursieri combinați ai celorlalte țări principale G7: bursele din Japonia, Franța, Marea Britanie și Germania laolaltă. Astfel încât este inevitabil ca fluctuațiile „Celor șapte surori” să devină cutremure pe piețele mondiale.
Declanșatorul prăbușirilor și rapoartele trimestriale „dezamăgitoare”
Declanșatorul prăbușirilor a sosit atunci când rezultatele trimestriale ale unora dintre noile „Șapte surori” ale tehnologiei au fost dezamăgitoare. În ultimele zile, veniturile Amazon din al doilea trimestru, de exemplu, au fost puțin sub așteptări. În ceea ce privește cel mai tare Big Tech, producătorul de cipuri de inteligență artificială Nvidia, fondul speculativ Elliot a declarat recent că acțiunile sale sunt într-o „bulă” și că realitatea sa este „hiper-umflată”. Nu e de mirare atunci că o corecție Big Tech a declanșat o corecție violentă pe piețele mondiale concentrate mai mult ca niciodată în istorie.
Îndoieli cu privire la stabilitatea economiei americane
Numai că situația nu poate fi exlicată doar în cheie financiară. Scăderile au devenit prăbușiri masive în ultimele două zile, deoarece au apărut îndoieli cu privire la stabilitatea economiei americane. Piețele s-au speriat de faptul că numărul de locuri de muncă adăugate în Statele Unite în iulie (114 mii) a fost al doilea cel mai mic de la începutul anului 2021. Acest lucru plus creșterea ratei șomajului, care a ajuns la 4,2%, induc teama că cea mai mare economie din lume, după ce a sfidat forța de gravitație a ratelor oficiale destul de ridicate, se îndreaptă către o recesiune.
Temeri exagerate de recesiune? Semnalele contrare
Aceste temeri pot fi exagerate. În primul rând, o singură lună slabă în crearea de locuri de muncă nu dovedește o recesiune. În aprilie a fost și mai rău (108 mii locuri de muncă), apoi, piața muncii a revenit. De altfel vorbim de suspendări parțial temporare de locuri de muncă, din cauza condițiilor meteorologice nefavorabile. Iar creșterea șomajului pare să fie explicată mai degrabă prin numărul mare de noi imigranți care sosesc în Statele Unite și de alți oameni care acum își caută un loc de muncă, decât de disponibilzări.
Cele două variabile care aduc și mai multă incertitudine: costurile datoriei și alegerile
Prima este de ordin financiar. Prăbușirile din ultimele zile au făcut mult rău unor mari investitori care se îndatoraseră pentru a cumpăra multe acțiuni ale unor companii precum Nvidia. Acești investitori trebuie acum să vândă alte poziții pentru a-și spori garanțiile către creditori: acest lucru va cauza, sau mai bine zis provoacă deja, colapsuri în lanț în alte clase de investiții. În esență, există o mulțime de comportamente speculative care vor cântări acum asupra indicilor.
Cealaltă variabilă este de ordin politic: prăbușirile bursiere vor cântări asupra provocării pentru Casa Albă dintre Kamala Harris și Donald Trump? Nu este sigur. Însă piețele începuseră să fie deja afectate de reducerile de taxe – în deficit – promise de Trump și în ultimele săptămâni urcaseră. Investitorii în acțiuni, chiar și atunci când votează pentru democrați, îl iubesc pe Trump. Și au demonstrat acest lucru imediat după alegerea sa din 2016. Acum, faptul că rezultatul sondajelor din 5 noiembrie este ceva mai incert, duce la o reajustare a indicilor.