Premierul bulgar Boiko Borisov a anunţat că susţine ţările membre ale Uniunii Europene care în discuţiile de la summitul de la Bruxelles privind planul de relansare economică au afirmat că doresc corelarea acordării fondurilor europene de respectarea statului de drept, transmite duminică dpa, scrie agerpres.
”Aseară (sâmbătă seară) i-am sprijinit într-o manieră foarte fermă pe acei colegi care au vorbit în favoarea statului de drept”, a spus Borisov duminică, înaintea unei noi sesiuni a Consiliului European extraordinar început vineri.
Citește și : Alegeri legislative în Siria, într-o ţară distrusă de război şi în profundă criză economică
Totuşi, el a adăugat că ar trebui să se ajungă la ”un compromis” la actualul summit UE pentru a răspunde astfel şi îngrijorărilor exprimate de alte state membre.
În schimb, premierul ungar Viktor Orban este unul dintre cei mai vehemenţi opozanţi ai ideii condiţionării acordării fondurilor europene de respectarea statului de drept, el susţinând că un astfel de mecanism automat ar presupune modificarea tratatelor UE.
De partea sa, cancelarul austriac Sebastian Kurz a recunoscut că mai este ”un drum lung de parcurs” privind ajungerea la un acord asupra planului de relansare economică, în pofida progreselor înregistrate.
”Cred că este posibil să se ajungă la un acord la acest summit, dar, deşi este a treia zi, încă este un drum lung de parcurs”, a spus Kurz.
Summitul special al UE era prevăzut să se încheie sâmbătă, dar lipsa unui acord între Cei 27 a dus la prelungirea cu o zi a reuniunii la nivel înalt de la Bruxelles.
Citește și : Bilanțul pandemiei de coronavirus în SUA
Preşedintele Consiliului European, Charles Michel, a propus sâmbătă ca valoarea pachetului general de relansare economică, de 750 de miliarde de euro, să rămână neschimbată, dar valoarea împrumuturilor să crească de la 250 la 300 de miliarde de euro, iar cea a granturilor să scadă de la 500 la 450 de miliarde de euro.
Principalele puncte de divergenţă repartizarea granturilor şi a împrumuturilor şi condiţiile de acordare a fondurilor respective, cel mai reticent fiind grupul ţărilor ”frugale” (Austria, Olanda, Suedia, Danemarca).
