Premierul grec Alexis Tsipras a trecut în anul 2017 de jumătatea mandatului său, după ce la instalarea în acest post era văzut de multe guverne ca fiind diavolul în persoană, din cauza apartenenţei sale la stânga radicală Syriza, el reuşind acum să devină elevul model al troicii creditorilor internaţionali, astfel că şi-a stabilit un obiectiv foarte clar pentru anul viitor, şi anume ieşirea la timp din programul de salvare economică, consemnează într-o analiză agenţia EFE.
Anul care se încheie a adus Greciei o serie de succese importante pe plan economic şi în relaţia cu creditorii internaţionali. În pofida unei întârzieri, ea a încheiat pozitiv a doua evaluare din cel de-al treilea program de salvare economică, a îndeplinit noile obiective de creştere a excedentului primar, a efectuat o primă ieşire pe pieţele financiare internaţionale şi a văzut cum Uniunea Europeană a închis procedura de deficit excesiv. În plus, speră să încheie exerciţiul financiar cu o primă creştere economică vizibilă în ultimii nouă ani, pe care o estimează la 1,6%, conform agerpres .
Conform calculelor Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE), Grecia se află pe locul 10 în rândul ţărilor membre ale acestei organizaţii în ceea ce priveşte procentul încasărilor fiscale în PIB, acesta fiind de 38,6%.
Citește și : Armata israeliană a efectuat noi raiduri aeriene în Fâşia Gaza
Preţul plătit de cetăţenii greci a rămas acelaşi ca în precedentele programe de ajustare structurală, pensiile scăzând şi presiunea fiscală urcând, iar evaziunea fiscală rămâne o problemă economică serioasă.
La fel ca anii anteriori, 2017 a fost marcat în Grecia de numeroase manifestaţii ale pensionarilor şi lucrătorilor nemulţumiţi de interminabilele măsuri de austeritate începute în anul 2010 odată cu primul program de salvare. Această nemulţumire este decontată de partidul Syriza în sondajele care arată că formaţiunea conservatoare Noua Democraţie îl devansează cu circa 10 procente.
În acest context al scăderii popularităţii, Tsipras a încercat în noiembrie să lanseze un mesaj conciliant către populaţie, oferind un aşa-numit ‘dividend social’ de 1,4 miliarde de euro destinat creşterii veniturilor cetăţenilor, în special a celor cei mai defavorizaţi. Aceşti bani provin din excedentul primar, estimat pentru 2017 la 2,45%, peste obiectivul de 1,75 convenit cu creditorii internaţionali.
Însă acest cadou de Crăciun nu a fost suficient pentru a calma o populaţie sătulă de austeritate şi de promisiuni despre un viitor mai bun. Ideea cea mai frecvent auzită după acel anunţ din noiembrie al lui Tsipras a fost: ‘ceea ce ni se dă acum este doar o mică parte din ce ni s-a luat anterior’.
Dar dincolo de nemulţumirea populară, Grecia a încheiat în doar două luni un acord tehnic pentru a treia evaluare a acordului de salvare, un progres încurajator în perspectiva ieşirii de sub tutela creditorilor internaţionali în termenul stabilit, respectiv august 2018.
Pentru Tsipras o ieşire ‘curată’ din acest program, adică fără linii de credite preventive, este obiectivul principal pentru anul 2018, astfel încât să poată recâştiga atât de necesara încredere a investitorilor.
De altfel, şeful executivului de la Atena a lansat o campanie externă pentru atragerea investiţiilor străine, în cadrul acestei campanii înscriindu-se şi vizitele sale în China şi SUA. În acelaşi scop a găzduit un summit franco-elen, la care au participat şi numeroşi întreprinzători francezi.
Una dintre provocările majore pentru primele luni ale lui 2018 va fi reprezentată de noile ieşiri de probă pe pieţele financiare internaţionale, întrucât rezultatul acestora va arăta dacă Grecia se poate împrumuta la preţul pieţei sau dacă încă mai are nevoie de o formă de sprijin.
Dar veştile bune pe plan economic au fost umbrite de continuarea crizei provocate de valul migrator, zeci de mii de migranţi rămânând blocaţi în Grecia în urma închiderii rutei balcanice, în timp ce alţii continuă să sosească dinspre Turcia, chiar dacă afluxul a scăzut semnificativ în urma acordului UE cu Ankara privind returnarea către Turcia a migranţilor ce debarcă pe ţărmurile greceşti.
Grecia a mai fost afectată şi de o serie de dezastre naturale, soldate cu zeci de morţi şi sute de răniţi. Mari suprafeţe de pădure au fost devastate de incendii în timpul verii, deşi anvergura acestor dezastre nu o egalează pe cea a incendiilor din Spania şi Portugalia.
