Premiul Nobel pentru Pace ar putea fi anulat din cauza conflictelor globale
În timp ce violența și instabilitatea cresc în întreaga lume, un expert a declarat că Premiul Nobel pentru Pace din acest an ar putea să nu fie acordat pentru prima dată din 1972.
Cei care oferă premiul, care în mod tradițional onorează eforturile de promovare a păcii, se confruntă cu dilema de a fi conferit într-un moment în care ostilitățile internaționale se adâncesc pe zi ce trece, potrivit stiripesurse.
Citește și: Forbes: Gazprom devine cea mai neprofitabilă corporație rusă, cu pierderi nete record
Dan Smith, directorul Stockholm International Peace Research Institute, a pus sub semnul întrebării oportunitatea acordării premiului în 2024.
„Mă uit la lume și văd atât de multe conflicte, ostilitate și confruntări”, a spus el. „Mă întreb dacă acesta este anul în care Premiul Nobel pentru Pace nu ar trebui acordat”.
Smith a dat ca exemplu violența continuă din Orientul Mijlociu, războiul din Ucraina și riscul crescând de foamete din Sudan ca factori care contribuie la poziția sa. El a subliniat cercetările institutului său care arată că cheltuielile militare globale cresc în cel mai rapid ritm de la al Doilea Război Mondial.
„Ar putea merge către unele grupuri care fac eforturi eroice, dar sunt marginalizate”, a spus Smith. „Dar tendința este în direcția greșită. Poate că ar fi corect să se atragă atenția asupra acestui fapt prin refuzul de a acorda premiul pentru pace în acest an.”
Există, de asemenea, problema creșterii cheltuielilor militare globale, care cresc în cel mai rapid ritm de la al Doilea Război Mondial, de-a lungul căruia au fost anulate mai multe premii pentru pace.
Premiul Nobel pentru Pace a mai fost suspendat de 19 ori
Toate cele cinci premii vor fi anunțate pe parcursul săptămânii viitoare, începând cu premiul pentru medicină, urmat în zilele următoare de premiile pentru fizică, chimie, literatură și pace.
Premiul Nobel pentru Pace a mai fost suspendat de 19 ori, inclusiv în timpul ambelor războaie mondiale..
Henrik Urdal, directorul Institutului de Cercetare a Păcii din Oslo, spune că retragerea ar fi o greșeală în 2024.
Urdal a sugerat că organizațiile de bază, în special cele care lucrează pentru atenuarea violenței în Orientul Mijlociu, ar putea fi concurenți puternici pentru premiu.
El spune că continuarea premiului este „fără îndoială mai importantă ca modalitate de promovare și recunoaștere a activității importante pentru pace.”
Nominalizările pentru Premiul Nobel pentru Pace sunt ținute secrete timp de 50 de ani, însă unii potențiali candidați au fost făcuți publici.
Academicienii de la Universitatea Liberă din Amsterdam au nominalizat organizații din Orientul Mijlociu precum EcoPeace, Women Wage Peace și Women of the Sun pentru eforturile lor în promovarea păcii între israelieni și palestinieni.
Între timp, Urdal sugerează că ar putea fi luate în considerare și Sudan Emergency Response Rooms, inițiative locale care oferă ajutor în timpul războiului civil brutal din Sudan.
Comitetul Nobel norvegian de la Oslo are sarcina de a selecta un câștigător, astfel încât, dacă va exista unul, acesta va fi decernat pe 11 octombrie.
În afară de Premiul pentru Pace, toate ceremoniile de decernare au loc la Stockholm, orașul natal al lui Alfred Nobel, care a fondat institutul în 1895.
Motivele pentru renunțarea la procesul de selecție variază de-a lungul istoriei – Premiul pentru Pace nu a fost acordat în 1948, după asasinarea lui Mahatma Gandhi.
În 1956, relațiile internaționale erau atât de tensionate, în special din cauza revoluției maghiare și a crizei Suezului, încât Comitetul Nobel norvegian a decis că niciun individ sau grup nu-l merită.
În cazul fizicii, nicio lucrare realizată în 1921 nu a fost considerată demnă de merit științific. Albert Einstein a câștigat premiul în anul următor.
Progresele în domeniul inteligenței artificiale sunt pe cale să aibă un impact semnificativ asupra mai multor categorii de premii Nobel în acest an, unii experți preconizând că inteligența artificială ar putea primi cele mai înalte distincții în chimie sau medicină.
Citește și: Majoritatea moldovenilor susține aderarea țării la UE și doresc să participe la referendum (sondaj)
David Pendlebury, director de cercetare la Clarivate’s Institute for Scientific Information, a identificat cercetătorii Google DeepMind ca potențiali candidați la premiul pentru chimie.
Sistemul lor de inteligență artificială, AlphaFold, a făcut progrese semnificative în prezicerea structurilor proteinelor, o evoluție care este deja aplicată în domenii precum medicina și care ar putea conduce la medicamente revoluționare.
Pendlebury, a cărui echipă urmărește cele mai citate cercetări din lume, crede că este doar o chestiune de timp până când inteligența artificială va ocupa un loc central în arena Nobel.
„Inteligența artificială va face parte din ce în ce mai mult din panoplia de instrumente utilizate de cercetători”, a declarat Pendlebury. El a spus că ar fi extrem de surprins dacă o descoperire „ferm ancorată în IA” nu ar câștiga premiul Nobel în următorii 10 ani.
