Pe măsură ce războiul din Ucraina se extinde, mass-media din China prezintă o versiune a invaziei ruseşti care se inspiră în mare măsură din retorica lui Vladimir Putin, constată AFP, potrivit agerpres.
Apropiat preşedintelui rus, regimul chinez refuză să folosească cuvântul “invazie” de la intervenţia rusă din 24 februarie în Ucraina şi pune conflictul pe seama Occidentului şi a “expansiunii” NATO.
Citeşte şi: Coaliţia de stânga câştigă alegerile din Columbia – Black News
Până în prezent, China nu a condamnat invazia rusă în Ucraina.
Această atitudine este transmisă de mass-media oficiale şi de reţelele de socializare, într-un context de control strict al informaţiilor.
În ziua în care preşedintele rus Vladimir Putin a anunţat atacul, agenţia Xinhua a preluat elemente din limbajul Kremlinului, anunţând că este vorba de o “operaţiune militară specială” şi că Rusia nu are “nicio intenţie” de a ocupa Ucraina.
În prezent, mass-media din China evită cu grijă termenul de “război”, preferând să recurgă la cuvinte precum “conflict” sau “lupte”.
“China foloseşte în mod intenţionat un limbaj foarte vag”, a explicat pentru AFP Justyna Szczudlik, specialistă în China la Institutul polonez pentru afaceri internaţionale. Procedând astfel, Beijingul speră să nu se pună în dezacord cu partenerii săi europeni, explică ea.
China trebuie într-adevăr să jongleze cu două imperative în politica sa externă: pe de o parte, un ataşament sacrosanct faţă de apărarea “suveranităţii şi integrităţii teritoriale” a statelor (în pofida încălcării acestora în Ucraina). Pe de altă parte, o apropiere de Moscova, impregnată de o ostilitate comună faţă de SUA.
Săptămâna trecută, ministrul de externe Wang Yi a salutat o prietenie “solidă ca piatra” cu Rusia şi a vorbit despre “preocupările legitime în materie de securitate ale Rusiei”. A se înţelege: expansiunea NATO este la originea conflictului.
Acest echilibru delicat afectează, de asemenea, mass-media. O directivă oficială apărută online le cere acestora să nu difuzeze conţinuturi defavorabile Rusiei.
În timpul ceremoniei de deschidere a Jocurilor Paralimpice de la Beijing, o condamnare a războiului nu a fost tradusă la televiziunea chineză.
La rândul lor, deţinătorii din China ai drepturilor de difuzare a campionatului englez de fotbal nu au difuzat meciurile din primul weekend din martie, deoarece jucătorii plănuiseră să îşi manifeste sprijinul pentru Ucraina.
Pe reţelele de socializare, hashtag-urile pro-Putin şi apelurile la capitularea ucrainenilor circulă fără a se confrunta cu cenzura, în timp ce mesajele pro-Kiev sunt blocate.
Teoriile conspiraţiei ruseşti sunt, de asemenea, luate ca atare de unele mass-media.
“Nu există fum fără foc”, a comentat Global Times, publicaţie chineză în limba engleză, cu privire la afirmaţiile ruseşti privind presupusele laboratoare biologice americane din Ucraina.
Cu toate acestea, cotidianul, care are un ton naţionalist, a păstrat tăcerea cu privire la dezminţirea Washingtonului, care califica aceste acuzaţii drept “minciuni sfruntate”.
“Ca orice ţară, China […] ţine cont în primul rând de propriile interese”, afirmă analistul Richard Ghiasy de la Centrul de Studii Strategice din Haga. Ori, “legăturile stabile şi previzibile cu Rusia sunt absolut esenţiale” pentru Beijing, explică el.
De asemenea, presa chineză nu prea insistă asupra afluxului de refugiaţi în Uniunea Europeană.
În schimb, postul public de televiziune în limba engleză CGTN, care se adresează unui public străin, a difuzat un “interviu în exclusivitate” al liderului autoproclamatei Republici Doneţk din estul Ucrainei, recunoscută doar de Moscova.
În acest interviu, Denis Puşilin s-a referit la “zonele eliberate” de armata rusă şi a declarat că “marea majoritate a cetăţenilor doresc să fie cât mai aproape de Rusia”.
În pofida acestei tendinţe mediatice, diplomaţia chineză încearcă să se poziţioneze ca un actor imparţial, gata să joace un rol de mediator între Kiev şi Moscova.
Citeşte şi: Rusia, FORŢATĂ să plătească în ruble datoria externă – Black News
China menţine o “politică independentă în problema Ucrainei (şi) dezvoltă legături cu toate părţile pentru a injecta stabilitate în lume”, nota vineri Global Times.
Beijingul vede invazia rusă ca pe un act de “apărare” împotriva NATO, a precizat Ghiasy. În această privinţă, China “are o poziţie clară şi aceasta nu se va schimba”.
