Presa rusă acuză ‘șpagatul geopolitic’ al lui Lukașenko

Aleksandr Lukașenko a relatat în cursul întâlnirii avute cu Vladimir Putin pe insula Valdai cât de îngrijorat a fost pentru Donald Trump în timpul campaniei electorale a acestuia. Analiștii au remarcat faptul că președintele Republicii Belarus încearcă să restabilească relațiile cu echipa noului președinte al SUA, iar evoluția situației ar putea determina un șpagat geopolitic al lui Lukașenko între Moscova și Washington. Între timp, la o întâlnire cu Trump visează și Svetlana Tihanovskaia, lucru pe care aceasta l-a și afirmat în ultimul său interviu. Ea speră ca președintele american să devină un mediator în dialogul între opoziția bielorusă și autorități, potrivit stiripesurse.

Citește și: Maia Sandu: „Datorăm pacea noastră Ucrainei. Vrem să aderăm împreună la Uniunea Europeană”

Aflându-se la Valaam, Aleksandr Lukașenko a făcut declarații care i-au obligat pe analiștii politici să se gândească la perspectivele politicii bieloruse. Vizitarea vechii mănăstiri ar fi putut să aibă unele rezultate spirituale care se vor revela în acțiunile lui Lukașenko.

Aflându-se însă pe insulă, el a făcut declarații care i-au făcut pe analiștii politici să se gândească la perspectivele politicii bieloruse.

„Dacă cineva ne-a închis o ușă, în lume există foarte multe uși deschise. Atât Rusia, cât și Republica Belarus au făcut astăzi o schimbare foarte serioasă. Lumea mai are încă de evaluat ceea ce am făcut noi. Trăim și vom trăi. În lumea noastră, nimeni nu va reuși să ne îngenuncheze. Suntem foarte hotărâți să ne apărăm interesele”, a declarat Lukașenko jurnaliștilor. După care a confirmat planurile privind livrarea sistemului „Oreșnik” în Republica Belarus. „Problema este că militarii (…) doreau acest ‘Oreșnik’ (poziția bielorusă – nota Nezavisimaia Gazeta) ca să-l amplaseze undeva anul viitor. Vladimir Vladimirovici a spus deschis: ‘Anul acesta, în principal trebuie să finalizăm aceste procese – construcție, creare ș.a.m.d.’”, a spus liderul bielorus.

Demonstrând unitatea de idei cu omologul său rus, Lukașenko a adăugat cu toate acestea nuanțe neașteptate în ce privește relațiile cu președintele Donald Trump. Agenția de știri bielorusă BelTA transmite: „Alekander Lukașenko a spus despre Donald Trump că este ‘prietenul nostru comun, pentru care eram atât de îngrijorați’”. „Îmi amintesc emoțiile noastre pentru ca el să câștige și așa mai departe”.

Cu toate acestea, el nu a omis să-i dea președintelui SUA un sfat prietenesc cu privire la declarațiile lui ultimative: „50, 60, 10 zile. Nu așa se face politica. Dacă el vrea pace, trebuie să se conecteze cu atenție, temeinic. Aceasta este o ciocnire militară. Și nu pot fi date indicații. Mai ales unei puteri nucleare. Te face pur și simplu să râzi”. Și a adăugat: „M-am întâlnit recent cu americanii. Le-am spus asta deschis. Aceștia sunt prietenii lui apropiați. Voi, zic, spuneți-i președintelui că trebuie să facă totul cu atenție. Și se poate ajunge la o înțelegere”.

Pe una dintre resursele opoziției, analistul politic Aleksandr Klaskovski comentează următoarele în legătură cu aceste declarații: „Lukașenko a abordat tema participării Minskului la reglementarea situației din Ucraina la conferința de presă comună cu Putin. Se poate presupune că pe aceeași temă a discutat în secret cu emisarii lui Trump. Abilul conducător al Republicii Belarus încearcă din nou să se așeze în șpagat geopolitic. La urma urmei, Keith Kellogg a venit la el nu numai pentru prizonierii politici, deși eliberarea lui Serghei Tihanovski și încă a unui grup de deținuți a fost rezultatul public cu cea mai mare rezonanță al acelei vizite. Problema prizonierilor politici a fost mai degrabă una colaterală, de ea s-au ocupat alți membri ai echipei. Kellogg însă, vă reamintesc, este reprezentantul special al SUA pentru Ucraina. El încerca probabil, între altele, să afle prin intermediul lui Lukașenko, cum să găsească cheia care duce la Putin. Și se poate presupune că gazda întâlnirii încerca să fie utilă oaspetelui de peste ocean”, care va fi plasat cândva anul viitor.

Expertul amintește faptul că Lukașenko era și înainte remarcat în comunicarea informală cu reprezentanții americani: „Oamenii lui Trump încă în mandatul anterior al acestuia încercau să aibă relații cu autocratul bielorus. În august 2019, a sosit la Minsk, după Kiev, consilierul de la acea dată a lui Trump pentru probleme de securitate națională, John Bolton. După ce și-a dat demisia, Bolton a făcut publice câteva secrete din comunicarea avută cu Lukașenko. Între altele, acesta ar fi spus, chipurile, că Moscova amenință independența Republicii Belarus și este de asemenea periculoasă pentru Polonia și alte țări membre NATO. În același timp, pentru claritate, folosea o hartă”.

Nu este exclus ca Bolton pur și simplu să-l fi denigrat pe Aleksandr Grigorievici. Cu toate acestea, factorul american începe în mod clar să joace un rol tot mai important în politica internă din Republica Belarus.

Citește și: UE a aprobat al 18-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei: „Unul dintre cele mai dure de până acum”

Svetlana Timoșenko a declarat într-un interviu acordat unei resurse a opoziției că consilierul său diplomatic doar ce a revenit din SUA, unde a discutat posibilitatea unei întâlniri pe care aceasta să o aibă cu Trump. Mai mult decât atât, Cabinetul Unificat de Tranziție a comunicat săptămâna trecută că speră ca cu medierea Statelor Unite să fie organizată o masă rotundă la care să fie prezente opoziția și autoritățile bieloruse.

În același timp, Tihanovskaia și colaboratorii săi au făcut publice asemenea condiții pentru organizarea acesteia, încât fostul „ministru de externe” al Cabinetului Unificat de Tranziție, Valeri Kovalevski, care a ieșit din componența acestuia din cauza divergențelor, nu a putut să nu vină cu critici. După părerea acestuia, solicitările privind organizarea unor convorbiri anume cu Tihanovskaia, de a fi eliberați în prealabil toți adversarii lui Lukașenko și de a-l exclude pe acesta de la dialog sunt complet nerealiste. Diplomatul a remarcat că o asemenea abordare ar putea discredita însăși ideea unui dialog național și a organizării unei mese rotunde.