Presa slovenă de luni se arată îngrijorată de perspectiva unei perioade de instabilitate după alegerile legislative de duminică, în urma cărora a rezultat un parlament fragmentat, cu nouă formaţiuni, care complică foarte mult încercarea liderului Partidului Democrat Sloven (SDS, antiimigraţie), fostul premier conservator Janez Jansa (foto), de a strânge o majoritate, transmite AFP, potrivit agerpres.
‘Nimeni nu are motive să se bucure’ de aceste rezultate, notează cotidianul Vecer, apreciind că formarea noului guvern va fi ‘dificilă şi riscantă’.
Citeşte şi: PKK a ucis trei soldaţi turci
SDS al lui Jansa, plasat pe primul loc cu 25% din voturi, nu poate conta împreună cu aliatul său, mica formaţiune Noua Slovenia, decât pe 32 din cele 90 de locuri din parlament. Celelalte partide au exclus o alianţă cu Jansa, o personalitate divizantă, care a făcut campanie agitând spectrul unei invazii a migranţilor.
‘Dacă toate partidele îşi respectă promisiunile, Jansa nu va fi în măsură să formeze un guvern, în ciuda victoriei sale’, afirmă editorialista de la Radio Slovenia, Tanja Staric.
O misiune la fel de dificilă ar putea avea şi independentul Marjan Sarec, a cărui Listă (LMS) s-a clasat pe locul al doilea cu 12,7% din sufragii, şi care nu şi-a ascuns dorinţa de a încerca el însuşi formarea unui coaliţii în cazul unui eşec al lui Jansa. Comentatorii constată că, într-un parlament fragmentat, Sarec, fost actor, cu orientare de centru, ar trebuie să se alieze cu cel puţin alte patru formaţiuni pentru a aduna o majoritate.
‘Componenţa multicoloră a noului parlament aminteşte de situaţia din 1996, când a fost nevoie de şase luni pentru formarea unui guvern’, subliniază Tanja Staric, avertizând că ‘rezultatul alegerilor nu deschide pentru nimeni perspectiva unui mandat guvernamental liniştit’.
Citeşte şi: Guvernul britanic îşi modifică strategia în combaterea terorismului
O altă opţiune ar putea fi, potrivit cotidianului Dnevik, formarea unui ‘guvern de tehnicieni’ girat de SDS al lui Jansa, dar fără prezenţa acestuia. Publicaţia recunoaşte însă că este un scenariu ‘puţin probabil’.
În acest condiţii, ‘nimic nu este exclus, nici măcar o întoarcere la urne’, consideră cotidianul Vecer, referindu-se la o ipoteză larg evocată de presă.
‘Alegerile anticipate ar reprezenta soluţia ultimă a problemei. Ele nu vor putea fi evitate fără încălcarea unor promisiuni (de campanie) şi începerea de trocuri politice’, susţine editorialista Tanja Staric.
