Deși mai lent decât s-ar dori, lupta anticorupție dă rezultate, iar pentru unele mai bune trebuie asigurată educarea și informarea coerentă a cetățeanului. Totodată, e nevoie de reacții mai prompte la actele de corupție la toate nivelurile, consideră Cornelia Cozonac, președinta Centrului de Investigații Jurnalistice din Moldova (CIJM), transmite Știri.md.
Declarațiile au fost făcute în cadrul unei emisiuni la postul TV Vocea Basarabiei.
Citește și : PAS cere modificarea Constituţiei, dar CCM-ul spune ‘pas’
Autoritățile Republicii Moldova avansează pe calea luptei cu corupția și deja sunt anumite rezultate, însă pentru un succes mai rapid este nevoie de mai multă implicare, atât din partea autorităților, cât și din partea populației. Investigațiile jurnaliștilor sunt o sursă importantă pentru autorități în procesul de combatere a corupției, deși „nu este ușor să investigăm cazurile de corupție, nu este ușor să facem investigații, pentru că foarte mulți rău-intenționați stau cu ochii pe noi și atunci când publicăm o investigație avem și atacuri, și procese de judecată”, a spus Cornelia Cozonac. Ea și-a exprimat regretul că sunt prea puține dosare pornite în baza investigațiilor publicate. „Am vrea să vedem mai multe dosare pornite de procurori pe probele adunate de ei, pe cazuri pornite acum noi. E bine că s-au reluat cele vechi, că s-a avansat, dar noi așteptăm și altele noi”, a spus Cozonac.
Președinta CIJM apreciază că nivelul de corupție în Republica Moldova era foarte înalt, astfel atingerea unor rezultate palpabile necesită mai mult timp, în special în condițiile în care schemele de corupție funcționează chiar după schimbarea guvernării. „Schemele de corupție în Republica Moldova au fost așa de bine puse la punct, dacă ne amintim, chiar dacă se schimba guvernarea, ele funcționau, deci e un mecanism pe care îl preia cel care vine și dirijează schemele. Actuala putere nu a preluat schemele de corupție și ele undeva funcționează”, consideră Cornelia Cozonac. Totodată, se aplică diverse scheme încât și în dosarele inițiate să fie mușamalizate lucrurile sau să rămână probe în baza cărora judecătorul să nu poată condamna persoana, spune ea.
Cornelia Cozonac consideră că plecarea de bunăvoie a judecătorilor din sistem e o dovadă că aceștia au înțeles că pot plăti pentru păcatele lor. „Unii dintre ei se simt cu musca pe căciulă și au înțeles, de fapt, că s-ar putea procurorii să ajungă la ei. Problema e dacă avem suficienți procurori buni, profesioniști care să investigheze cazurile de corupție, să investigheze schemele care au funcționat și care mai funcționează”, a declarat președinta CIJM.
„Eu cred că în ultimii ani totuși sunt schimbări la nivelul percepției populației referitor la cazurile de corupție, eu cunosc persoane care în sistemul medical nu mai dau mită sau persoane care comunică la școală dacă li se cere ceva, deci vedem că numărul a crescut în ultimii ani”, apreciază Cozonac. Totuși, oamenii nu cunosc suficient ce este corupția dar și se tem să comunice situațiile cu care se confruntă, iar „puținii care îndrăznesc să comunice intră în niște probleme personale, au dosare în justiție și atunci când ei văd că nu mai pot răzbate în justiție, ei se adresează la presă”, împărtășește ea.
Lucrurile pot fi schimbate, în opinia Corneliei Cozonac, doar prin efortul întregii societăți. „Toți trebuie să fim mai activi – și jurnaliștii, și cetățenii, și activiștii, și angajații sistemului de stat, să dăm un mesaj clar că mai departe noi nu mai acceptăm situația care este, adică fiecare om trebuie să gândească așa. Fiecare om trebuie să fie responsabil, el și-a dat votul pentru aleșii locali, el este, într-un fel, responsabil să urmărească ce fac acești aleși locali, dacă ei își fac interesele, atunci noi nu trebuie să acceptăm lucrurile acestea, trebuie să comunicăm”, spune Cozonac. Un rol important în schimbarea percepțiilor îl au cetățenii noștri plecați peste hotare, care au văzut cum e să trăiești într-o țară unde nu se dă mită. „Ar trebui să se lucreze și cu diaspora, și cu societatea civilă mai mult, și tinerii să-i implicăm ca să informeze părinții, bunicii cum ar fi bine să procedeze. Adică ar trebui să existe mai mult interes și hotărâre din partea cetățenilor care înțeleg lucrurile”, consideră ea.
Citește și : Ani grei de închisoare pentru Veaceslav Platon în Rusia
Nu în ultimul rând, instituțiile statului trebuie să vorbească constant, pe înțelesul cetățenilor, despre ce se face în lupta cu corupția și să aibă un mesaj „care să țină cont și de sabotajul din interiorul instituțiilor de stat, și de mesajele celor care nu vor integrarea europeană”, spune Cornelia Cozonac.
