Într-un an sub Trump au existat aproape tot atâtea atacuri aeriene americane ca în timpul întregii președinții Biden, contabilizează „La Libre Belgique” (Belgia) intervențiile militare ale „președintelui păcii”.
Un autoproclamat „președinte al păcii” cu o predilecție pentru forță: de la revenirea lui Donald Trump la putere, acum un an, armata americană a efectuat deja aproape tot atâtea atacuri aeriene ca în timpul întregii președinții a lui Joe Biden, potrivit unui bilanț realizat de ONG-ul Acled, scrie stiripesurse.
Citește și: FMI: Accelerarea reformelor structurale va stimula creșterea economică și nivelul de trai în Moldova
Atacurile aeriene americane asupra apărării aeriene venezuelene în timpul capturării lui Nicolás Maduro pe 3 ianuarie au dus totalul președintelui republican la 672 de atacuri aeriene sau cu drone de la învestirea sa pe 20 ianuarie 2025, comparativ cu 694 pentru Joe Biden pe parcursul întregii sale președinții (2021-2025).
Donald Trump îl depășește deja cu mult pe predecesorul său democrat în ceea ce privește atacurile unilaterale: 587 în afara acordurilor de coaliție, comparativ cu 494 pentru Biden în patru ani.
Acled numără atacurile și victimele prin compilarea datelor din diverse surse selectate pe care le consideră fiabile (mass-media, instituții, parteneri locali).
Peste șapte din zece atacuri aeriene din ultimul an au vizat Yemenul, majoritatea ca parte a acțiunilor împotriva rebelilor houthi. Aproape două din zece atacuri au vizat grupuri islamiste în Somalia.
Statele Unite au lansat, de asemenea, atacuri aeriene în Nigeria, Siria, Irak și Iran, iar din septembrie desfășoară o campanie de atacuri împotriva navelor despre care se crede că aparțin traficanților de droguri din Caraibe și Pacific.
Aceste acțiuni au dus împreună la moartea a peste 1.000 de persoane, inclusiv civili, conform numărătorii ACLED.
Citește și: Moldova obține dreptul de proprietate asupra Sanatoriului „Moldova” din Odesa
Pentru Clionadh Raleigh, directoarea executivă a ACLED, numărul tot mai mare de atacuri „pune în mod deschis sub semnul întrebării ideea că puterea (unei țări, n. red.) ar trebui să fie limitată de reguli comune” de drept internațional.
„Când președintele (Trump) spune că doar ‘moralitatea sa personală’ limitează ceea ce poate face, indică o distanțare față de lege, instituții și alianțe”, a subliniat ea.
