China Daily
Presedintele Chinei, Xi Jinping, iese întarit din anul 2017, atât pe plan intern, dupa Congresul Partidului Comunist Chinez, cât si pe plan extern, ca urmare a rolului tot mai pregnant al Chinei pe scena internationala, pe fondul izolarii SUA, conduse de presedintele Donald Trump.
“Protagonismul international în crestere al Chinei are legatura cu cresterea influentei acestei tari si cu politicile lui Xi. Acest activism chinez a fost usurat de politicile izolationiste si nationaliste ale lui Trump”, a declarat pentru agentia EFE Li Da-jong, director al Institutului de Studii Strategice de la Universitatea Tamkang (Taiwan), care admite totusi ca la fel s-ar fi întâmplat si daca politicile duse de SUA ar fi fost diferite.
În 2017, Trump a retras SUA din Acordul Transpacific de Asociere (TPP) si din Acordul de la Paris privind schimbarile climatice, ceea ce a facut ca Beijingul sa devina liderul neasteptat, aflat în prima linie a liberului schimb si al globalizarii economice, precum si în lupta împotriva emisiilor de gaze cu efect de sera.
În ianuarie, Xi a fost invitatul principal la Forumul Economic de la Davos, unde liderul chinez si-a prezentat tara drept “o putere responsabila” pe scena economica si politica internationala. În pofida numeroaselor restrictii comerciale si de investitii care persista în China, Xi a reusit sa se pozitioneze la Davos drept un campion al liberalizarii comertului la nivel global, pe fondul izolarii promovate de Trump.
Apoi, alaturi de Uniunea Europeana, Xi a consolidat pe parcursul lui 2017 China – tara care polueaza cel mai mult la nivel mondial – drept una dintre principalele aparatoare si promotoare ale implementarii acordului de la Paris împotriva schimbarilor climatice, noteaza EFE.
În acest domeniu, Beijingul a facut pasi uriasi, de la sprijinul oficial în favoarea tranzitiei de la automobilul pe benzina la cel electric si pâna la trecerea de la consumul urias de carbune la folosirea gazului sau la introducerea în ritm alert a energiilor regenerabile, cu toate ca este vorba despre procese de lunga durata si care nu vor avea efecte vizibile decât dupa ani buni.
Vizita lui Donald Trump în China, în noiembrie, în care liderul de la Casa Alba a avut doar cuvinte amabile la adresa amfitrionului sau, dupa agresiva campanie antichineza pe care o purtase cu doar un an în urma, a aratat cum Trump si-a îndulcit retorica si accepta statu quo-ul cu gigantul asiatic.
Chen Chenchen, cercetatoare la Institutul de Finante Chongyang de la Universitatea Populara din China, a declarat pentru EFE ca, desi retragerea SUA de pe scena internationala si ascensiunea Chinei “sunt doua lucruri diferite”, gigantul asiatic a avut doar de câstigat, pentru ca s-a confruntat cu “mai putine interferente” din partea Washingtonului.
În ceea ce priveste anul 2018, “nu este posibil ca SUA sa se retraga din toate acordurile (internationale), pentru ca nu au acest interes. Primul an (al lui Trump) a fost mai special, pentru ca el trebuia sa respecte anumite promisiuni”, a declarat la rândul sau Zhu Feng, profesor de relatii internationale la Universitatea din Nankin.
La nivel intern, Xi si-a consolidat si extins puterea, dupa cel de-al XIX-lea Congres al Partidului Comunist Chinez, organizat în octombrie, unde nu a fost desemnat un nou vicepresedinte mai tânar, asa cum s-a întâmplat cu însusi Xi în 2007, înaintea venirii sale la putere în 2012. Din acest motiv, ramân semne de întrebare cu privire la intentiile lui Xi: vrea sau nu un “mostenitor” vizibil sau aspira la un al treilea mandat, lucru nemaiîntâlnit în ultimele decenii în China.