Cea de-a 23-a conferinţă pentru climă organizată de ONU (COP23), prima după anunţul referitor la retragerea americană din Acordul de la Paris (2015), s-a deschis luni la Bonn cu o serie de apeluri emoţionante, în special din partea preşedintelui său – reprezentantul statului Fiji -, care a îndemnat comunitatea internaţională să adopte diverse măsuri pentru a limita încălzirea planetei, informează agerpres .
“Cererea noastră colectivă adresată lumii întregi este ca ea să menţină obiectivul fixat la Paris”, odată cu adoptarea Acordului pentru climă ce fost semnat în decembrie 2015, a spus Frank Bainimarama, prim-ministrul din Fiji şi preşedintele COP23, cu ocazia ceremoniei de deschidere.
“Suntem cu toţii în aceeaşi canoe”, a subliniat el.
Pentru prima dată în istorie, o ediţie COP este prezidată de un mic stat insular, unul dintre cele mai ameninţate şi dintre cele mai implicate în această luptă contra încălzirii globale.
Sub presiunea bilanţurilor climatologice alarmante, comunitatea internaţională s-a reunit la Bonn pentru a încerca până pe 17 noiembrie să se pună de acord în privinţa unei urgente, dar delicate, implementări a Acordului de la Paris. Statele Unite sunt şi ele prezente, în ciuda retragerii lor din pact şi anunţată de preşedintele Donald Trump, întrucât aceasta va deveni efectivă abia în 2020.
Vineri, un raport ştiinţific american aprobat de Casa Albă a subliniat necesitatea unor acţiuni urgente: perioada actuală este cea mai caldă din civilizaţia modernă, iar situaţia se va înrăutăţi fără o scădere puternică a emisiilor de gaze cu efect de seră (GES).
2017 va fi anul cel mai cald recenzat vreodată în absenţa lui El Nino, fenomen meteorologic ciclic, care duce la creşterea temperaturilor, a anunţat luni Organizaţia Meteorologică Mondială (OMM) la Bonn.
“Ultimii trei ani sunt cei mai calzi înregistraţi vreodată şi se înscriu în tendinţa pe termen lung de încălzire a planetei”, a subliniat Petteri Taalas, secretarul general al OMM.
Cu câteva zile înainte de COP23, un bilanţ al ONU a avertizat în legătură cu existenţa unui “decalaj catastrofal” între acţiuni şi nevoi, la finalul unui an marcat de dezastre de mare amploare, provocate cel mai probabil de dereglarea climei planetare, potrivit experţilor (Irma – cel mai puternic uragan măsurat vreodată în Atlantic, Harvey – care a generat cele mai abundente ploi după trecerea unui uragan).
“Şi asta ar putea fi doar începutul”, a prevenit Patricia Espinosa, expert pentru climă în cadrul ONU.
“Este a 23-a ediţie a COP şi niciodată nu ne-am reunit având în minte un astfel de simţ al urgenţei. Mesajul nu ar putea fi mai clar: nu ne mai permitem luxul de a aştepta. Trebuie să acţionăm chiar de pe acum şi să atingem anumite obiective chiar aici, la Bonn”, a adăgat ea.
Pentru a rămâne sub pragul de 2 grade Celsius al încălzirii climei în raport cu nivelul din epoca preindustrială, nivelul maxim al emisiilor de GES trebuie să înceapă să scadă cel mai târziu în 2020, au prevenit oamenii de ştiinţă. Or, întrucât angajamentele naţionale sunt în acest moment insuficiente, miza este de a convinge statele participante să le revizuiască. Iar prima etapă va fi lansarea la Bonn a unui “dialog” de un an privind acţiunile demarate şi la cele care urmează să fie demarate.
O altă misiune concretă a COP2 va fi înregistrarea unor progrese în privinţa regulilor de aplicare a Acordului de la Paris, o fază tehnică şi eminamente politică: cum vor trebui să dea raportul statele semnatare în ceea ce priveşte acţiunile lor, cum va fi folosit sprijinul financiar promis de ţările bogate, etc.
Totul se va desfăşura pe fondul “marii necunoscute americane”, după ce Washingtonul şi-a reafirmat intenţia de a participa la dezbaterile despre regulile de aplicare, în ideea de “a-şi proteja interesele naţionale”.
Nahzat Shameem Khan, negociatoarea din Fiji, a dat câteva asigurări: “Am continuat să colaborăm cu Statele Unite în acest an şi am putut să vedem voinţa lor de a se implica într-o manieră constructivă. Avem aşteptări foarte bune în ceea ce priveşte participarea lor” la COP23, a declarat ea în faţa reprezentanţilor presei.
În prezent, “leadershipul în privinţa acţiunilor climatice este divizat”, a spus Paula Caballero, reprezentantă a World Resources Institute. “Vedem numeroase ţări care acţionează, dar şi oraşe şi companii”, a adăugat ea.
China şi-a exprimat, prin vocea preşedintelui ei Xi Jinping la congresul Partidului Comunist, intenţia de a-şi asuma un rol activ în domeniul “cooperării internaţionale pentru a răspunde provocărilor generate de modificările climatice”.
La Bonn, aproximativ 20.000 de participanţi sunt aşteptaţi pe parcursul următoarelor 15 zile: delegaţi, dar şi câţiva şefi de state (cancelarul german Angela Merkel şi preşedintele francez Emmanuel Macron, pe 15 noiembrie), alături de reprezentanţi ai colectivităţilor şi ai companiilor.
