Germania începe marţi consultări vizând ieşirea din criza politică declanşată de eşecul răsunător al cancelarului Angela Merkel de a constitui un nou guvern, într-o ţară care se teme cel mai mult de instabilitate, notează AFP, potrivit agerpres.
Preşedintele german, Frank-Walter Steinmeier, căruia îi revine, conform legii fundamentale, gestionarea crizei, şi-a anunţat intenţia de a discuta cu toate partidele susceptibile de a participa la un nou executiv condus de Angela Merkel, condiţie care exclude Alternativa pentru Germania (extrema dreaptă) şi Die Linke (stânga radicală).
După o lungă întrevedere avută luni cu cancelarul Merkel, Steinmeier îi va primi în cursul zilei de marţi pe liderii Verzilor, iar miercuri se va întâlni cu preşedintele formaţiunii din care provine el însuşi, Partidul Social-Democrat (SPD), care refuză o nouă coaliţie cu cancelarul. Va urma la consultări Partidul Liber-Democrat (FDP).
Liberalii sunt cei care au trântit duminică poarta negocierilor conduse de dna Merkel în tentativa constituirii unei coaliţii majoritare din care să mai facă parte conservatorii (CDU şi CSU) şi Verzii, singura aritmetic posibilă după decizia social-democraţilor de a rămâne în opoziţie.
Obiectivul consultărilor este identificarea unei soluţii care să evite întoarcerea la urne, o perspectivă care aruncă Uniunea Europeană, deja slăbită de Brexit, şi mai mult în incertitudine.
Îngrijorarea este cu atât mai vizibilă cu cât Germania a trăit deja un cutremur politic la alegerile legislative din 24 septembrie odată cu intrarea răsunătoare a AfD în Bundestag, camera legislativă inferioară.
Ascensiunea AfD s-ar putea confirma sau chiar lua amploare în cazul unor alegeri anticipate, date fiind sondajele.
Conform unui prim sondaj realizat de institutul Forsa după eşecul dnei Merkel de a forma un nou guvern, 45% dintre germani înclină spre un scrutin anticipat, în vreme ce 27% sunt favorabili unei noi ‘mari coaliţii’ între conservatori şi SPD, iar 24% unui guvern minoritar al Angelei Merkel.
Preşedintele Steinmeier, cu două mandate de ministru de externe al cancelarului Merkel (2005-2009 şi 2013-2017), şi singurul care poate declanşa alegeri anticipate, dizolvând Bundestagul, ar prefera însă evitarea acestei soluţii. El a subliniat luni că partidele parlamentare au ‘ca misiune’ formarea unui guvern şi nu pot ‘trimite această datorie’ alegătorilor, pur şi simplu, la prima dificultate.
În pofida acestui eşec care a zguduit Germania, al cărei regim parlamentar edificat după Al Doilea Război Mondial i-a garantat până acum stabilitatea, dna Merkel nu se gândeşte în niciun caz la o retragere, ea anunţându-şi luni intenţia unei noi candidaturi la un eventual scrutin anticipat.
Criticile la adresa sa sunt însă din ce în ce mai insistente, uneori chiar din interiorul propriei familii politice, după decizia de a permite intrarea în ţară a peste un milion de migranţi în 2015 şi 2016.
Citeşte şi: Germania. Social democraţii conduşi de Martin Schulz nu vor participa la o nouă ‘mare coaliţie’
După 12 ani petrecuţi la putere, Angela Merkel nu are în intenţie nici formarea unui guvern minoritar, aşa cum i-ar permite legea fundamentală.
Germania ‘are nevoie de un guvern stabil care să nu fie nevoit să caute o majoritate la fiecare decizie’, a explicat ea.
Până la eventuale alegeri anticipate, care ar putea avea loc în primăvara lui 2018, Angela Merkel va continua să administreze treburile curente.
Marţi, noul Bundestag se va reuni în plen, pe agendă figurând prelungirea misiunilor armatei germane în străinătate, mai ales în lupta împotriva grupării Statul Islamic în Siria şi în Irak.
