sputnik.md
Preşedintele Kârgâzstanului, Sadîr Japarov, a lansat duminică un apel respectarea armistiţiului încheiat cu Tadjikistanul după cele mai grave confruntări de frontieră dintre aceste două ţări din Asia Centrală din ultimii 30 de ani, notează AFP, potrivit agerpres.
Într-o discurs adresat naţiunii, Sadîr Japarov a propus crearea unei “comisii de menţinere a păcii”, formată din persoane în etate din comunităţile kârgâze şi tadjice din zonele disputate, “pentru a preveni noi conflicte”.
“Niciuna dintre părţi nu trebuie să permită continuarea ciocnirilor armate!”, a spus şeful statului.
Cele două foste republici sovietice au semnat joi un armistiţiu pentru a pune capăt violenţelor. Dar tirurile au continuat vineri şi sâmbătă de ambele părţi, a spus Bişkekul, determinând o întâlnire a şefilor comitetelor de securitate naţională tadjic şi kârgâz.
Ulterior, armistiţiul a fost respectat fără incidente, potrivit autorităţilor de la Bişkek. Şefii comitetelor de securitate au semnat, de asemenea, un protocol privind delimitarea frontierei, fără a detalia însă conţinutul acestuia.
Potrivit Bişkekului, violenţele au făcut cel puţin 34 de morţi de partea kârgâză, dintre care 31 de civili, şi peste 120 de răniţi.
Tadjikistanul, ţară autoritară şi închisă, nu a prezentat niciun bilanţ şi a raportat doar doi răniţi.
Porţiuni mari de frontieră nu au fost delimitate în Asia Centrală după destrămarea URSS, provocând frecvente tensiuni etnice accentuate de o luptă pentru accesul la resurse.
Luptele care au izbucnit joi sunt însă cele mai violente dintre Tadjikistan şi Kârgâzstan de la independenţa lor în 1991.
Acestea au fost raportate în mai multe zone frontaliere, în special în jurul enclavei tadjice Vorukh unde cele două ţări îşi dispută accesul la apă.
Potrivit Semilunii Roşii, circa 60.000 de persoane au fost deplasate. Preşedintele kârgâz i-a încurajat duminică pe refugiaţi să se întoarcă acasă.
Duminică, serviciile kârgâze de prim-ajutor au raportat că două şcoli şi 78 de case au ars în cursul acestor lupte.
Cerând răzbunare, câteva mii de kârgâzi au manifestat sâmbătă la Bişkek, reclamând să fie înarmaţi şi trimişi pe front, ceea ce guvernul a refuzat.
Citește și : O petrecere ilegală cu 400 de persoane, întreruptă de jandarmi în estul Franţei
Ministerul kârgâz de Interne a anunţat duminică deschiderea a 11 anchete penale care vizează cetăţeni tadjici, în special pentru crimă şi trecerea ilegală a frontierei.
Kârgâzstanul a mai acuzat Duşanbe că i-a agresat 10 cetăţeni care, potrivit acestuia, au fost luaţi ostatici înainte de a fi eliberaţi sâmbătă seara.
Ministrul kârgâz al sănătăţii, Alîmkadîr Beishenaliev, a afirmat că aceste persoane au fost “bătute cu bastonul” în timpul detenţiei şi că nouă dintre acestea au trebuit spitalizate după eliberare.
În pofida ciocnirilor, contactele dintre Tadjikistan şi Kârgâzstan au fost menţinute pentru detensionarea situaţiei. Sadîr Japarov şi omologul său tadjik, Emomali Rahmon, au discutat telefonic de două ori şi au convenit să se întâlnească în curând.
Rusia, putere regională, şi Uzbekistanul vecin şi-au oferit, de asemenea, oficiile de mediere.