Preşedintele Kîrghîzstanului, Sadîr Japarov, le-a cerut luni concetăţenilor săi să aibă încredere în armată şi în partenerii strategici şi a asigurat că nu este nevoie de forţe de voluntari la frontiera cu Tadjikistanul, unde au avut loc săptămâna trecută confruntări armate în care şi-au pierdut viaţa aproape 100 de oameni, transmite Reuters, potrivit agerpres.
Între 14 şi 16 septembrie, în regiunea de frontieră a provinciei kîrghîze Batken au avut loc lupte în care au fost implicate tancuri, avioane şi rachete de artilerie; bilanţul a fost de cel puţin 94 de morţi.
Citește și : Ceremonia de la Abaţia Westminster s-a încheiat
Într-un discurs televizat în ziua de doliu naţional anunţată după luptele respective, Japarov a afirmat: “Ne continuăm eforturile de a rezolva problemele de frontieră kîrghîzo-tadjice în mod exclusiv paşnic”. “Un alt punct la care doresc să mă refer: le cer să fie calmi bărbaţilor şi tinerilor care doresc să meargă în Batken (…) Avem războinici curajoşi şi forţe suficiente pentru a-i respinge pe cei care ne încalcă graniţele”, a adăugat şeful statului.
El le-a cerut de asemenea kîrghîzilor să nu aibă încredere în “provocatorii care ne denigrează partenerii strategici, ţările prietene şi popoarele care au aceeaşi poziţie ca şi noi”.
Ministerul de externe al Tadjikistanului a afirmat de asemenea că negocierile sunt cheia pentru rezolvarea conflictului, însă şi-a reafirmat punctul de vedere conform căruia Kîrghîzstanul a declanşat violenţele.
Sodik Emomi, adjunct al ministrului de externe, a susţinut că etnici tadjici care nu sunt cetăţeni ai Tadjikistanului sunt închişi în Kîrghîzstan, iar drone kîrghîze au fost observate în timpul nopţii survolând teritoriul tadjic. El a afirmat că în ultimii 20 de ani au avut loc cel puţin 230 de incidente la frontierele ţării sale cu Kîrghîzstanul, iar în conflictul actual priveşte o suprafaţă de 2000 de kilometri pătraţi.
Citește și : Imran Khan SCAPĂ de acuzaţiile de terorism
Problemele de frontieră din Asia Centrală îşi au originea în epoca sovietică, menţionează Reuters. Autorităţile de la Moscova au încercat să împartă regiunea între grupuri etnice care aveau enclave pe teritorii cu populaţie majoritară diferită. În prezent, fostele republici Kîrghîzstan şi Tadjikistan, acum state independente, sunt aliate ale Rusiei şi au baze militare ruse pe teritoriile lor. Rusia a evitat să susţină una din părţi şi le-a cerut ambelor să îşi rezolve disputele în mod paşnic.
